Peste istorica aşezare mănăstirească au trecut vremuri bune, dar şi vremuri rele. Veacul al XVIII-lea a fost unul înfloritor, iar la 13 august 1765, în tinda Mănăstirii "Mavromol" a luat fiinţă prima Şcoală Domnească din Galaţi”, unde se învăţa elineşte. Într-un hrisov dat de Gr. Alexandru Ghica (1764-1767) se precizează că „elineasca şcoală” a fost aprobată în 1765 de domnitor, „pentru mai multă luminare”, "folositoare de suflet şi vrednică de iubire faţă de Dumnezeu". Cel care a primit ”cu toată sufleteasca bucurie” misiunea de a ridica Şcoala Domnească din târgul Galaţilor a fost stareţul Antonie, considerat de rânduirea domnească "un bun chivernisitor" al treburilor mănăstireşti. Motiv pentru care a fost numit "epitrop pe viaţă" al Şcolii Domneşti din Galaţi. Egumenul Antonie a ridicat şcoala cu convingerea că cartea era hrană pentru toţi; era şi este ”spre folosul obştei şi adăparea norodului”.
Astăzi, o placă de pe zidul de la intrarea în Biserica "Mavromol" aminteşte despre acest moment de vârf… Placa a fost aşezată în vremea actualului preot paroh Mihail Gherghe, cu prilejul împlinirii a 230 de ani (era în 16 august 1995) de la înfiinţarea primei Şcoli Domneşti din Galaţi, în prezenţa şi cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Părinte Casian al Dunării de Jos şi a altor oaspeţi.
"Cea mai bogată mănăstire" de veac XVIII
La 14 mai 1781, un document relatează faptul că mănăstirea se găsea ”în proastă stare din nestatornicile întâmplări a vremilor”. Din acest motiv se pierduseră ”hrisoavele gospod şi alte scrisori de moşii şi de locuri…” Dar cu toate nestatorniciile vremilor şi ale oamenilor, Mănăstirea ”Mavromol” era în veacul al XVIII-lea, de departe, cea mai bogată aşezare mănăstirească din târgul Galaţi. Între proprietăţile acestei vetre de credinţă şi cultură se numără moşiile: ”Ţiglina, în municipiul Galaţi (actualul cartier gălăţean), Fileşti, lângă Galaţi, Cavadineşti, Horincea (pe pârâul Horincea), Valea lui Manolache, lângă oraşul Galaţi, Clina, Costanda (neindentificate), Butura (pe teritoriul comunei Fârţăneşti), Cuca, Șerbeşti, comuna Șendreni, Comăneşti şi Vădeni, comuna Cavadineşti, Fârţăneşti, Rogojeni, comuna Suceveni, Măzănăieşti (se presupune în judeţul Bacău), Şiviţa, Movila Turcului, comuna Tuluceşti, Cara (pe teritoriul satului Chiraftei, comuna Măstăcani), Mileşti - comuna Smulţi, Păţeşti şi Odobeşti în Ţinutul Putna şi altele…
Mănăstirea a fost transformată în biserică de mir în 1863 şi moşiile de altădată s-au risipit.
