"Dinastia" Makşay - Arta fotografică, o moştenire de familie
Foto: Inginerul Sorin Măstăcanu

"Dinastia" Makşay - Arta fotografică, o moştenire de familie
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

De la eliberarea Budapestei la portretul împăratului Franz Josef * Fotograful Casei Regale e transformat de comunişti în „cooperator” meşteşugar


Inginerul Sorin Mastăcanu, nepotul „ultimului Makşay”, al lui Jean, fiul lui George, din „dinastia” fotografului Casei Regale Makşay, îşi aminteşte lucruri extraordinare despre familie. Fotografi-artişti, celebri pentru că au fixat pe sticla celor peste 150 de negative foto rămase (nu se inventase pelicula!) un Galaţi de aur, între 1895 şi 1973, cu evenimente, oameni şi clădiri care în mare parte nici nu mai există, unele fotografii circulând sub formă de cărţi poştale, acum înrămate prin instituţii şi restaurante, înrămate acasă – sunt iar la modă! Sorin Mastăcanu a povestit multe întâmplări de suflet la vernisajul expoziţiei deschisă la Muzeul Casa Cuza Vodă.

Pe Jean Mihail Makşay, alintat Bubby, tatăl său, George Makşay l-a îndemnat să deprindă de la o vârstă fragedă această artă abia pătrunsă pe la 1844 în Ţările Româneşti. Nepotul a învăţat de la acest Jean. George a venit din Transilvania după 1885, primind cu greu (prof. Ştefan Micle n-a căpătat-o, în ciuda serviciilor aduse ţării) cetăţenie română. Makşay „surprinde prin nivelul de utilaj, adus de pe piaţa europeană”, investind mult în obiective performante, precizează istoricul Dan Râpă Buicliu, implicat, cu ani în urmă, în obţinerea donaţiilor către muzeul gălăţean. George – monarhist, i-a „fixat”, veniţi la Galaţi, pe Carol I, sau pe împăratul Franz Josef, în retragere. Ca şi inundaţiile catastrofale din 1894, vândute pe cărţi poştale. În competiţie la Expoziţia universală de la Paris, în 1900: George a primit Diploma de Onoare şi Medalia de bronz, pentru peisaje şi imagini de la curtea regală; aurul nu s-a acordat atunci. Cu aceeaşi ocazie, pictorul Theodor Palady a respins o menţiune pe care o primise pentru pictura sa.

Omul bun care strămuta… capete

Jean Mihail a fost martorul campaniei împotriva revoluţiei bolşevice a lui Bela Kuhn: a fotografiat pentru Marele Cartier General, în 1919, intrarea Armatei române în Budapesta, reprezentând Studioul cinematografic şi artistic al Diviziei 2 Vânători a generalului Holban. L-a fotografiat şi pe patriotul ardelean Emanoil Godju, l-a cunoscut şi pe Berthelot. Muzeul Militar nu a recuperat însă la timp pelicula de peste 100 metri cu evenimente de istorie militară surprinse de Jean Mihail în 1919! Mai aflăm de la nepot că, întocmai ca un detectiv, Jean plătea doi gălăţeni care să-l informeze asupra oricărui lucru important care se petrecea în oraş, pentru ca foto-cronicarul să-l şi imortalizeze! Lucra şi comenzi de lux, dar era şi un foto-Mecena: când un scăpătat jerpelit avea musai nevoie de fotografie, îl ajuta: îi „muta” capul pe negativul unuia înstărit, la patru ace! Nepotul fiind ucenicul care căuta „haine” bune, aşa cum odinioară ucenicii pictau hainele, lăsând maeştrilor să picteze feţele şi mâinile. La bătrâneţe, bolnav de cataractă, Jean ajunsese să fotografieze cu un singur ochi; îl ajuta nepotul Sorin. La venirea comuniştilor, Jean – liberal, a fost pus să dea declaraţii că nu a fost „exploatator”, i-au făcut percheziţii. Comuniştii au desfiinţat profesiile liberale: artistul fotograf renumit a ajuns, în 1950, „cooperator” la UJCM Galaţi, „un simplu meseriaş”!

După moartea sa, în 1975, Constantin Mastăcan, tatăl lui Sorin, a donat acte şi fotografii Muzeului Naţional de Istorie, dar şi Muzeului de Istorie gălăţean. A rămas aici „un sit fotografic”, după cum bine spunea profesorul Râpă. Până în vară, Muzeul de Istorie va edita un album după preţioasele negative, s-a angajat directorul instituţiei, prof. Cristian Căldăraru. În Casa Makşay de lângă Winmarkt (vezi foto) funcţionează acum firma specializată în reabilitarea clădirilor istorice a inginerului Bahamat şi e potrivit că tocmai fiica sa, muzeografa Ingrid Bahamat, a organizat acum expoziţia cu Galaţiul celebrilor fotografi, al căror atelier este reprodus la Casa Colecţiilor.

Citit 6538 ori Ultima modificare Vineri, 11 Ianuarie 2013 17:11

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.