Duminica aceasta, a cincizecea de la Învierea Domnului, sărbătorim Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea. Este ziua când ucenicii Mântuitorului, în vreme ce erau în Foişorul Cinei celei de Taină, în Ierusalim, au primit Duhul Mângâietor care S-a revărsat asupra lor sub forma unor limbi de foc, potrivit relatării din Faptele Apostolilor. Atunci, a fost botezată prima comunitate de creştini, astfel, constituindu-se Biserica văzută.
Astăzi, creştinii - după ce au stat la Sfânta Liturghie şi „stăruie în rugăciune” - au primit de la Arhiereul locului sau de la preoţii de parohie frunze de nuc sfinţite. Le duc acasă şi le aşază la icoane, în ideea că harul cu care au fost investite (frunzele) este vindecător, înnoitor, luminător şi de viaţă dătător.
În popor, Drăgaica
În tradiţia populară, ziua de 24 iunie este cunoscută drept Drăgaica sau Sânzienele, când Biserica sărbătoreşte naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Obiceiul are rădăcini în precreştinism şi este menţionat de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei. „Drăgaica este un vechi obicei, care ţine de cultul agrar şi, în vechime, în această zi, ţăranii mergeau în câmp, ˝la bucate˝, şi secerau primele spice de grâu, pe care le adunau într-un snop mic sau într-o cunună. Spicele se duceau acasă şi se păstrau într-un loc special până la următoarea recoltă, gestul trecând drept unul de jerfă nesângeroasă pe care ţăranii o aduceau Divinităţii pentru roada bogată a câmpului", ne spune Anişoara Ştefănucă, şef secţie Cercetare la Centrul Cultural "Dunărea de Jos".
Practica aducerii şi binecuvântării primelor roade a fost preluată şi de Biserica noastră, în semn de mulţumire şi recunoştinţă aduse de oameni lui Dumnezeu.
Imediat după marele praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, în bisericile noastre vom sărbători Sfinta Treime. La Galaţi, pe lângă rugăciune, ziua se concretizează prin pelerinajul la Mănăstirea „Buciumeni”, loc unde sunt aşteptaţi, anual, mii de pelerini.
