Campanie VL "Biserici istorice gălăţene"/ Plouă peste candela ortodoxiei de la Cârlomăneşti
Foto: Foto: Vasile Caburgan

Campanie VL "Biserici istorice gălăţene"/ Plouă peste candela ortodoxiei de la Cârlomăneşti
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

* Biserica "Sfântul Dimitrie", construită în urmă cu 150 de ani, are nevoie urgentă de reparaţii la acoperiş


Biserica "Sfântul Dimitrie" din satul Cârlomăneşti, comuna Cerţeşti, este între altarele care adună la rugăciune şi alinare, de peste un veac şi jumătate, cele 200 de familii din sat. Cerţeştiul este o aşezare cu vocaţie monahală, cunoscut fiind că Mănăstirea Cârlomăneşti datează din 5 aprilie 1445. Localnicii consideră această dată drept actul de naştere al comunei Cerţeşti, "cu peceţi ştefaniene", spune istoricul Paul Păltănea. Aşezarea are în componenţă satele Cârlomăneşti şi Cotoroaia, iar slujirea preoţească de la Cârlomăneşti-Cerţeşti şi din „satele de pe Bârzota” există de peste 365 de ani. Cu siguranţă acest „far” al ortodoxiei, Mănăstirea Cârlomăneşti, a influenţat viaţa bisericească din Cerţeşti, aici existând Biserica din lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", despre care am relatat în numărul trecut, dar şi un alt Altar - cu acelaşi hram - în satul Cârlomăneşti, zidit la 1864, acum, ruinat, gata să cadă.

Ctitorii - familia boierului Bali şi sătenii

Biserica „Sfântul Dimitrie” a fost zidită la 1860 şi este un edificiu străjuit de crucile din cimitirul satului şi de amintirea moşilor şi strămoşilor de aici. La peste 150 de ani de existenţă, Biserica „Sfântul Dimitrie” este încă impunătoare, prin zidirea robustă şi prin lumina pe care o iradiază în jur. Cu siguranţă, la mijlocul veacului al XIX-lea, biserica aceasta arătoasă, dintr-o aşezare de la marginea lumii, trecea drept una dintre cele mai solide zidiri bisericeşti de prin satele noastre. „Edificiul din Cârlomăneşti a fost ridicat de familia boierilor Costache şi Mihai Bali, moşieri în zonă, însă la înălţarea lui au contribuit şi sătenii”, spune părintele paroh Constantin Georgescu.

Biserica este din cărămidă şi are formă de cruce. La exterior, elementele de arhitectură ştefaniene se îmbină cu cele munteneşti, în special baza turlei mari. Turla mică este, oarecum, disproporţionată, mult în umbra celei mari. În prezent, acoperişul bisericii este pe jumătate nou, din tablă zincată, cealaltă jumătate fiind veche şi ruginită.

Cheia de epocă

Intrăm în sfântul locaş prin uşa metalică, grea, de mijloc de veac XIX. Gazda roteşte în uşa bisericii o cheie impresionantă, care dă o notă de arhaicitate locului. Interiorul este spaţios, luminos, deşi pereţii sunt doar pregătiţi de pictură. Nu va putea fi pictată decât după ce biserica va fi învelită integral, îmi spune domnul Soare, epitropul bisericii.

Icoanele catapetesmei, vechi şi ele de peste un veac şi jumătate, aşază pacea în inima creştinilor veniţi să se roage. „Credem că după delicateţea şi culoarea lemnului, catapeteasma şi amvonul sunt din lemn de tei. Nu cunoaştem autorul picturilor din icoane, nici unde a fost sculptată catapeteasma, dar se vede cu ochiul liber că sunt de o frumuseţe aparte”, zice părintele Constantin Georgescu.

În cei 150 de ani de existenţă, Biserica Marelui Mucenic Dimitrie a mai fost restaurată în 1911. În ultimii ani se află într-o restaurare lentă, anevoioasă şi tărăgănarea poate deveni păguboasă, dacă tabla de pe acoperiş nu va fi înlocuită cât mai repede. "Există riscul să stricăm peretele la interior, perete care este pregătit pentru pictură. Lucrările merg anevoios, fiindcă am depins mai mult de donaţii şi este cunoscut că pensia unui ţăran nu depăşeşte 350 de lei pe lună. Dar, din puţinul pe care-l au, sătenii ne-au sprijinit cât au putut”, zice epitropul Soare.

Primăria Cerţeşti a alocat, în 2012, prin grija primarului Daniel Cotoranu, şi a consilierilor comunali, suma de 10.000 lei; s-au adăugat 15.000 lei în acest an. Însă, efortul trebuie susţinut şi urgentat, fiindcă ploile şi precipitaţiile din anotimpul friguros ar putea pune în pericol lucrările care s-au făcut până acum.

Citit 858 ori Ultima modificare Sâmbătă, 07 Septembrie 2013 11:47

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.