Povestea monumentului din curtea Bisericii Catolice: Comoară franciscană, pe o "insulă" italiană

Povestea monumentului din curtea Bisericii Catolice: Comoară franciscană, pe o "insulă" italiană
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Superbul monument al Sfântului Francisc de Assisi, din curtea Bisericii catolice, a fost inaugurat, în prezenţa autorităţilor laice şi catolice, printre care monseniorul Mihai Robu, episcopul catolic de Iaşi, consulii generali ai Italiei şi Belgiei şi soţia celui francez, şefii Poliţiei şi Siguranţei etc., cu steaguri româneşti fâlfâind, cu Manipol - gardă de onoare a tinerilor fascişti italieni paramilitari, abia creaţi - şi fanfara Regimentului 11 Siret, în 3 octombrie 1926, la şapte veacuri de la moartea sfântului, prin strădania catolicilor, a comunităţii italiene, constructori în vechiul Galaţi.

Marmură de Carrara, buni sculptori italieni

Frumoasă, dar copie. În monografia „Galaţii” (1927), Gh. N. Munteanu Bârlad consemna: „colonia catolică din oraş” ridicase monumentul, „reproducere după copia fidelă a artistului Dupré". Aflăm şi că: „Inaugurarea monumentului s-a făcut cu destulă pompă”. Monumentul care a fost copiat după ultima operă a lui Giovanni Dupré (1817-1882), statuia sfântului din Catedrala San Rufino din Assisi (am reuşit să descoperim pe un site catolic rusesc, n.red.), e fin lucrat în marmură de Carrara, înalt de 1,80 metri, şi e sculptat de renumita casă Fratelli Giorgini din Messa-Carrara - Italia. După Wikipedia, Dupré, fiul unui sculptor din Siena, a fost maestru recunoscut al neoclasicismului italian, este expus la Ermitaj, are lucrări în biserici din Florenţa etc.

Proiectul tatălui, sculptura fiicei?

Am găsit relatări despre inaugurare în „Curierul Parohiei Catolice de Galaţi - Buletinul lunar al părinţilor franciscani”, cu copertă cu roşu, de număr festiv, dublu, noiembrie-decembrie 1926. Despre autorul modelului iniţial scrie: „Ilustru sculptor din Bologna” - „Statua Sf. Francisc, ce l´a făcut celebru, a fost modelată de dânsul, însă a sculptat-o o fiică [a] sa”.

De ce Sf. Francisc la Galaţi

„Întotdeauna, preoţii care au slujit la Galaţi au aparţinut familiei franciscane, al cărui ordin este fondat de Sf. Francisc”, sfântul apare reprezentat în toate bisericile catolice, alături de Fecioară şi Sf. Anton, explică părintele Cristian Blăjuţ, la care am găsit „Curierul” - parohul bisericii Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Catedrala catolică. Sf. Francisc a fost chiar întemeietorul a trei ordine ale călugărilor săraci, mendicante, adică „cerşetoare”, discipolii săi ajungând în Dobrogea în 1228, puţin după moartea sa. Nici astăzi, un franciscan nu are avere proprie: casa, maşina, bunurile pe care le foloseşte, sunt ale Bisericii - când pleacă, le lasă. Primii misionari veniţi în Dobrogea şi mai departe puţin după moartea sfântului cu stigmate în palme, pe la 1228. Franciscanii ajută: "Un coleg din Zambia îmi povestea că un călugăr român, fratele Anton Ceangău, a plecat acolo misionar în 1933 şi datorită lui pe harta acelei ţări sunt acum opt localităţi - i-a învăţat să facă chirpici!”

Franciscanii, întru apărarea Galaţiului

O enoriaşă, dna Violeta Sava, a adus la biserică crucifixul primit în ´46 de la părintele Ioan Duma, de două ori paroh la Galaţi, apoi episcop consacrat în clandestinitate, aruncat pentru credinţă în puşcăria gălăţeană. În ´44, când nemţii pregăteau, în retragere, distrugerea oraşului, „el a ieşit cu această cruce în procesiune şi i-a cerut generalului german, comandantul militar, pentru numele lui Cristos, să nu mai bombardeze oraşul.” Dovadă stă şi o notă a Securităţii.

Citit 1756 ori Ultima modificare Vineri, 13 Septembrie 2013 17:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.