Monumentul Sf. Anton, „în umbra” celui al Sf. Francisc
În stânga intrării în Biserica catolică cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, monument pereche pentru cel al Sf. Francisc, se ridică frumoasă statuie în marmură, inaugurată în 1935, a Sfântului Anton de Padova (cca 1193-1231), fost monah franciscan, după cum menţionează criticul de artă Corneliu Stoica, care cuprinde statuia în cartea sa „Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi”. Sfântul mare făcător de minuni e înfăţişat cu un crin (simbolul purităţii) în mâna stângă, în dreapta, pe Biblie, ţinându-l pe pruncul Iisus. Nu se cunoaşte autorul monumentului.
"Sfântul tuturor"
„Este sfântul tuturor, cel mai iubit sfânt din toată lumea, considerat cel mai mare binefăcător al omenirii. A murit într-o marţi, şi de atunci pietatea populară a cultivat această zi… Sfântul a fost un fel de punte între Orient şi Occident”, ne-a spus părintele Cristian Blăjuţ, parohul Bisericii Catolice. „Dacă mergeţi la Catedrala Sf. Anton de la Istanbul, marţea, veţi vedea că intră mulţi musulmani care se roagă Sfântului. Şi la noi, marţea, 90 la sută sunt ortodocşi.”
Şi niţică „Poliţie” a presei…
Am găsit la publicistul Virgil Guruianu consemnarea unui anunţ din ziarul gălăţean „Acţiunea”. Cercetând în arhiva Bibliotecii „V. A. Urechia”, am constatat însă că nu toată presa timpului consemnează evenimentul. Dacă „Galaţii Noi” al lui Ion Burbea, cotidian independent, nu scrie nimic, „Acţiunea”, un ziar mai… pragmatic, sub conducerea directorului-proprietar George Mihăilescu, anunţă de trei ori evenimentul, ba chiar anunţă cu o zi… după că episcopul catolic din Iaşi, Monseniorul Mihai Robu, „va sfinţi” monumentul.
Publicitate…
Par să fie anunţuri publicitare - publicitatea permitea independenţa publicaţiilor. Inclusiv Curierul Parohiei Catolice avea publicitate: de pildă, de la Croitoria Românească „Îmbrăcămintea” a lui Dimitrie Mircan, de pe Domnească, cu magazinul „Palatul noutăţilor”, unde găseai „ultimile noutăţi de sezon, Lenjuri, Mătăsuri, Pluşuri, Bibereturi” etc.
…şi reportaj
„Galaţii Noi” relata în 29 iunie 1935 despre acordarea, în prezenţa reprezentatului Ministerului Instrucţiunii Publice, a consulului francez, a celui italian şi al celui belgian, premiile de sfârşit de an şcolar ale Institutului „Notre Dame de Sion”, şcoala catolică de fete (primită la înfiinţare ostil de ortodocşi). Ori, la inaugurare, consulii au lipsit!
Amintim că la dezvelirea monumentului Sf. Francisc, în 1926, fuseseră prezenţi. Menţionăm, din „Curierul Parohiei Catolice din Galaţi” din noiembrie-decembrie 1926, şi că fastul fusese deosebit: „Parcă suntem în Raiu”, exclamau oaspeţii, admirând cele…250 de becuri pe faţadă şi 700 din biserică.
O ştire din 16 iunie '35 din „Galaţii Noi” ar putea lămuri absenţele: „Bântuie scarlatina în localitate”. O notă publicată de un diacon, în „Acţiunea”, vorbea şi despre o situaţie tensionată: de Înălţare, la procesiunea pentru pomenirea eroilor, catolicii şi romano-catolicii nu participaseră, se uitaseră cică de după perdele, în schimb alte comunităţi, cea evreiască inclusiv, fuseseră prezente. Poate e un conflict exagerat, căci la inaugurarea monumentului Sf. Anton oficialităţile locale onoraseră cu prezenţa. Reportajul „Acţiunii” publicat a doua zi după inaugurarea de joi, 13 iunie 1935, ora 11,00, scria că au onorat evenimentul: episcopul catolic Robu, dr. Dimitrie Lazăr, primar, gral. Goncea, comandantul Corpului 3 teritorial, chestorul municipal, Septimius Codreanu ş.a.
