* „Primarul teilor” a fost, dar „nu există”!
Primarul „cel mai ales” al Galaţilor (cu patru mandate!), cel care ne-a lăsat teii de pe Domneasca - strada devenind a doua alee cu tei din Europa, ca lungime, după berlineza Unter der Linden! - deputat, directorul unui puternic şi longeviv cotidian gălăţean, „Poşta”, tatăl pictorului Camil Ressu, mare modernizator al urbei, are monument cu chipul cioplit în marmură, în Cimitirul „Eternitatea”. Dacă întrebi însă gălăţenii, n-ai să afle unde este, iar până la el trebuie să calci peste alte morminte! „Eu însumi, prin anul 2002 (…), m-am interesat, pe baza documentelor de arhivă, la Administraţia Cimitirului „Eternitatea”, iar răspunsul a fost că nu este înhumat aici”, scria criticul Corneliu Stoica în „Popasuri ale privirii”.
Reabilitat! Şi ascuns prin gunoaie...
Monumentul a fost reabilitat pe 8 aprilie 2011, la iniţiativa generalului Niculai Staicu Buciumeni, sprijinit de coloneii de la Cultul Eroilor, Ilie Lungeanu şi Vasile Manolache Hulea (ultimul, fiind inginer, a dat şi soluţia tehnică). Mormântul a fost curăţat şi plantat cu trandafiri de elevi de la Şcoala Generală nr. 43, veniţi cu profesoara de Istorie, Mihaela Guţu. Mormântul este acum, din nou înconjurat de bălării şi gunoaie, iar grilajul, descompletat! Militarii invocaţi, mai ales respectul pentru generalul nonagenar care s-a implicat, au reuşit să convingă pe primarul Dumitru Nicolae să treacă peste reale probleme tehnice (să ridici pe soclu un obelisc de o tonă într-un spaţiu minim!), apelându-se la S.C. Vâlceana, firmă care executa lucrări importante pentru Primărie la Teatrul Dramatic.
Salvare şi vopsire!
Au reuşit performanţa tehnică, numai că ne-am trezit şi că altorelieful din marmură cu chipul lui Ressu a fost vopsit! Generalului i s-a explicat că marmura suferea de o boală a pietrei, o ciupercă, care trebuia oprită din distrugere, protejând-o cu vopsea.
Ciuperca lucrează şi „sub covor”!
Ne-am adresat unui specialist, sculptorul şi muzeograful Liviu-Adrian Sandu, care ne-a asigurat că „soluţia” deloc ştiinţifică a acoperirii marmurei cu vopsea nici măcar nu opreşte distrugerea produsă de vreo ciupercă. „Soluţie” barbară, de grădină, care a mai fost îmbrăţişată de gospodarii gălăţeni neobişnuiţi cu lucrările de artă, dând cu var nu numai statuile lui Storck de pe faţada Prefecturii, dar chiar şi emblematica statuie a lui Eminescu! „Ciuperca lucrează sub stratul de vopsea, e ca şi cum ai ascunde gunoiul sub preş”, explică sculptorul.
Pe când o comisie a monumentelor?
Dar ce ne facem cu faptul că un monument deosebit, o operă de artă şi un reper în Istoria Galaţiului, nu poate fi descoperit de cei interesaţi? „Consilierii noştri ar putea să se ocupe şi de fostele personalităţi ale Galaţiului – crede artistul. O comisie ar putea să se ocupe de monumente, inclusiv de cele funerare. Şi monumentele trebuie semnalate!” Sculptorul dă exemplu celebrului cimitir francez Père-Lachaise, unde există hărţi, chiar ghizi. Plasticianul spune că ar trebui organizate şi evocări, pomeniri, depuneri de flori.
Cine a fost C. Ressu
Monumentul lui Constantin Ressu, realizat prin subscripţie publică (!), poate fi găsit pe dreapta aleii dinspre ieşirea din cimitir: parcela 59, rând 10. Despre demnitar (1844 – 1896) consemnăm măcar: a fost avocat, judecător şi procuror la Galaţi, deputat de Covurlui. În cele patru mandate de primar a pavat arterele importante, a făcut trotuare din bazalt pe Domnească, a modernizat Piaţa „Costache Negri” (sau Regală), a înfrumuseţat Grădina Publică, a înfiinţat Parcul Central (actual Eminescu), abatorul, a ridicat gardul „Eternităţii”, a reabilitat sistemul de salubrizare, a introdus iluminatului cu gaz, a plantat celebrii tei, a demarat introducerea tramvaiului. Ziarele centrale scriau că Grădina Publică era comparabilă cu Praterul vienez, Hyde Park-ul londonez ori parizianul Bois de Boulogne!
