Tot ce trebuie să ştii despre Sfântul Nicolae: Obiceiuri şi tradiţii

Tot ce trebuie să ştii despre Sfântul Nicolae: Obiceiuri şi tradiţii
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în localitatea Patara, din Asia Mică, în anul 280 d.H şi este cunoscut drept un mare apărător al creştinismului. Tradiţia spune că părinţii săi erau foarte credincioşi, dar nu aveau copii. Într-un târziu, după multe rugăciuni, Dumnezeu le-a îndeplinit dorinţa şi le-a dat un băiat, pe care l-au botezat Nicolae, nume care înseamnă „victoria poporului”. A învăţat filosofie, teologie şi să tălmăcească Sfânta Scriptură, după cum obişnuiau creştinii din vremea sa. Petrecea mult timp cu călugării şi participa zilnic la slujbe. Pe măsură ce creştea, se arăta din ce în ce mai atras de studiul Sfintei Scripturi. Unchiul său, căruia îi purta numele şi despre care se spune că era episcop sau stareţ al unei mănăstiri din apropiere, i-a îndemnat pe părinţi să-l lase să-L slujească pe Domnul.

În vremea prigoanelor lui Diocleţian împotriva creştinilor, Sfântul a fost aruncat în temniţă, însă şi de acolo vorbea poporului despre Legea lui Dumnezeu. A fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin. Potrivit tradiţiei, Nicolae a fost unul dintre Sfinţii Părinţi participanţi la Sinodul de la Niceea.

Miluitor al celor nevoiaşi

Sfântul Nicolae şi-a trăit cu smerenie viaţa pământească. El nu a vrut nici să ajungă arhiepiscop, nici să-i fie cunoscute faptele bune şi minunile din timpul vieţii, nici să câştige atâta popularitate, devenind, pentru mulţi, Sfântul care pune daruri în ghetuţe. A dăruit mult săracilor, a liniştit pe întristaţi, a vindecat cu putere de la Dumnezeu bolnavii, arătând lumii slava Tatălui Ceresc. Printre multe fapte bune pentru cei din jur se numără şi o poveste adevarată, dureroasă. Într-o zi, Sfântul Nicolae a aflat despre un tată din cetatea Mira, care, de durere că nu are zestre suficientă să-şi mărite cu cinste fiicele, plănuia să le ia zilele şi apoi să se omoare, ca nu cumva fetele sale să fie nevoite să ajungă batjocura bărbaţilor avuţi. Mişcat de durerea tatălui şi îngrijorat de soarta fetelor, Sfântul Nicolae a luat câteva pungi cu galbeni şi le-a strecurat în casa familiei respective.

Obiceiuri şi tradiţii de Moş Nicolae

Moş Nicolae este o personificare a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul creştin numele şi data de celebrare ale Sfântului Nicolae (6 decembrie), personaj real, apărător al dreptei credinţe în Iisus.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae are atribuţii străine de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.

În comunităţile rurale, Sfântul Nicolae era prima sărbătoarea a bucuriei pentru copii. Pe 6 decembrie începea agitaţia în sate: se constituiau cetele de flăcăi, cei mici se pregăteau temeinic şi repetau colindele, pentru ca în Ajun de Crăciun să meargă cu niţălaşul, cum spuneau oamenii de la ţară, în urmă cu mai bine de cinci decenii.

Însă cum era imaginat Moş Nicolae? "În comunităţile rurale, Sfântul Nicolae era confundat cu Moş Crăciun. În multe zone din nordul judeţului, pe 6 decembrie, nu venea un moş să aducă dulciuri pentru copii, ei doar se trezeau cu ele sub pernă sau în ghetuţe. Moş Nicolae nu era un personaj cunoscut, ca Moş Crăciun. Copiii nu-l ştiau, nu-l văzuseră, îl ştiau doar din povestirile bunicilor ori ale părinţilor ca fiind un moş bun, blând, cu barba mare, care aduce dulciuri, dar, în acelaşi timp, vine şi cu nuieluşa", povesteşte Paul Buţa.

De la nuieluşă la florile dalbe

La fel de veche este şi tradiţia pedepsirii copiilor neascultători cu nuieluşa, ce este lăsată de Moş Nicolae în ghetuţe, în noaptea de 5 spre 6 decembrie. "Toate obiceiurile din bătrâni au câte o justificare, explicaţie practică şi una mitologică. Se spune că Moş Nicolae mai vine cu nuieluşa, deşi nu l-a văzut făcând acest lucru. În multe sate, era obligatoriu ca oamenii să pună salcie într-o cană cu apă şi să vadă dacă aceasta înfloreşte până la Anul Nou. Dacă mugurii înfloreau, se spunea că va fi un an ploios, cu recoltă bogată. Cu acea crenguţă, se mergea a doua zi şi se sorcovea cu salcia înflorită", mai spune Paul Buţa.

Din bătrâni mai există şi alte legende legate de nuieluşă. Se spune că, după ce copiii obraznici primesc vărguţa, ei trebuie să o pună într-un vas cu apă. Daca aceasta încolţeşte sau înfloreşte până de Crăciun, cei mici sunt iertaţi pentru greşelile şi obrăzniciile făcute. În alte zone, oamenii obişnuiau să aleagă crenguţele de măr, pe care să le pună în apă. Odată înflorite, acestea erau luate de copii la colindat. De aici, mult pomenitele „florile dalbe, flori de măr” din colindele româneşti.

Ceaune de "cucurigi" şi descântece săltăreţe

„De Sfântul Nicolae, oamenii satului se întâlneau şi petreceau ca la orice zi de sărbătoare. Toate rudele se adunau, în general, într-o singură gospodărie. Făceau plăcintă cu bostan, pârjoale, floricele, li se spunea cucurigi în zona noastră, până aici aproape de Folteşti. Şi nu o strachină, două, ci se făceau ceaune întregi, mari. Existau şi tot felul de descântece care se spuneau ca să sară porumbul. Aceste descântece desigur stârneau hazul în gospodărie. Oamenii spuneau glume, se veseleau toată noaptea, iar copiii ieşeau din când în când să vadă dacă nu li s-au umplut ghetele cu dulciuri”, conchide etnograful Paul Buţa.

Zi de sărbătoare şi în alte părţi ale lumii

Nu numai copiii din România se pregătesc din timp să-l întâmpine pe Moş Nicolae, şi-şi pun dorinţe-n gând, ci şi alţi prichindei din alte ţări ale lumii.

Copiii nemţi îşi scriu dorinţele

În Germania, Moş Nicolae este văzut ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc şi o scrisoare cu toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, copiii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni.

Împreună cu Moş Nuieluşă, în Franţa

Copiii din Franţa lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui morcovi şi zahăr. Pe 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. În regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Dacă Moş Nicolae le lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.

În Olanda, moşul ajunge pe mare

Şi copiii olandezi îl celebrează pe Moş Nicolae, despre care se spune că ajunge la ei din Spania, după un lung drum pe mare. Dacă n-au fost cuminţi, se tem de însoţitorul moşului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). Cei cuminţi primesc dulciuri, iar cei obraznici sunt luaţi de Moş în Spania.

În Austria, moşul citeşte despre faptele copiilor

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii austrieci, care-l ştiu ca pe un moşneag cu haine lungi şi cu o carte mare, în care îngerii au scris toate faptele celor mici. Moş Nicolae călătoreşte alături de Krampus, o fiinţă înspăimântătoare, care ţine în mână o nuia cu care-i ameninţă pe micuţii care nu le-au dat ascultare părinţilor.

În Italia, tinerele nemăritate primesc daruri

În Italia, mai ales în Sassari, Sardinia, al cărei patron este Sfântul Nicolae, există tradiţia numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriţi). Tinerele fete, care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita, primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia câte o punguţă cu galbeni.

Citeşte şi: Obiceiuri din bătrâni/ Sărbătoarea Sfântului Andrei, Halloweenul românilor

Citit 4324 ori Ultima modificare Sâmbătă, 06 Decembrie 2014 02:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.