Teatrul Dramatic învinge criza

Teatrul Dramatic învinge criza
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

Anul care s-a încheiat a fost, pentru Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, unul cu părţi excelente dar şi cu părţi mai puţin bune, după cum ne spune managerul Vlad Vasiliu.

Festivalul teatrelor dunărene

„Rău a fost din cauza restrângerii financiare şi îngrădirii în legi. În 2011, ar fi trebuit să implementăm un mare proiect, un vis mai vechi de-al meu, Festivalul teatrelor dunărene de la izvoare până la vărsare. Asta însemna legături cu teatre din oraşele mari ale ţărilor riverane Dunării. În afară de partenerii pe care ni i-am ales de la început – din Viena, Austria, nu am reuşit să stabilim contacte cu ceilalţi. Au făcut-o partenerii vienezi, noi nu am avut bani” afirmă Vlad Vasiliu. „Să sperăm că, în 2012, vom primi fonduri pentru implementarea acestui proiect: festivalul are o latură itinerantă, primăvara şi toamna se joacă spectacole mereu în alt oraş, astfel că ne vine rândul o dată la opt ani să organizăm, dar trebuie fonduri pentru deplasări de două ori pe an. Şi mai are o latură extraordinară, de promovare prin crearea unor legături nu doar între teatre, ci şi în lumea celorlalte arte – muzică, artă plastică, literatură – între oraşele dunărene. E un plan ambiţios, dar nu ştim dacă în această perioadă de criză vom putea primi fonduri pentru aşa ceva”, mai spune managerul de la „Fani Tardini”.

Lipsa actorilor tineri

Un alt of al directorului Dramaticului este blocarea posturilor: „Simţim acut nevoia de actori tineri. Suntem mai puţin de 20 de toţi, cu pensionari cu tot, în 2010 ne-au plecat cinci actori tineri, iar posturile rămase libere ne-au fost blocate. Eu nu pot să joc cu trupă îmbătrânită. Singurii tineri pe care îi mai avem sunt Petronela Buda şi Ciprian Braşoveanu”.

Necesitatea încă unei săli de spectacol

O altă mare neîmplinire este comasarea cu Teatrul de Păpuşi, care diminuează activitatea instituţiei din punct de vedere al actului artistic. „Din lipsa spaţiului pentru repetiţii suntem nevoiţi să scoatem mai puţine premiere”, explică directorul. „Dimineaţa teatrul e ocupat de spectacolele de păpuşi, seara jucăm noi: când să repeţi, când să scoţi premiere? Nu mai există timp. Dacă se urmăreşte această comasare în continuare, măcar să existe o a doua sală de spectacole, pentru că altfel vom diminua şi mai mult activitatea. Publicul nostru era obişnuit cu şase premiere pe an: în 2011 cu mare efort, făcând două în paralel, am scos cinci”.

„Suntem un teatru european”

La capitolul împliniri, Vlad Vasiliu aminteşte: „Colaborarea cu Ţino Geirun s-a dovedit a fi benefică pentru că neîmplinirile ar fi fost şi mai mari, dacă nu am fi avut ajutorul lui. Un regizor european, cum este el, cum este Ulf Duckelmann, vin pe sume serioase 8-9.000 de euro, la fel ca şi regizorii mari români. El a acceptat mult mai puţin, cu condiţia să jucăm premiera şi la Viena, deschizându-ne astfel drumul spre Festivalurile de la Linz şi Viena, plus Slovacia, cu care am făcut nişte schimburi. Astfel, putem spune, o dată în plus, că suntem un teatru european. Avem discuţii cu Polonia, cu Avignon şi, în premieră absolută vă dezvălui că am fost preselectaţi cu Woyzeck, la unul dintre cele mai mari festivaluri internaţionale, din Argentina”.

Colaborări şi parteneriate

„Am avut, şi în anul care s-a încheiat, o mulţime de colaborări cu şcoli, parteneriate cu Casa de Cultură a Sindicatelor şi cu cea a Studenţilor, am încercat şi pe plan local să intrăm în activităţi comune cu celelalte instituţii culturale. Cu Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” avem cea mai bună colaborare, permanentă şi benefică. Urmează să publicăm, la Editura Axis Libri, piesele premiate la concursul de dramaturgie românească desfăşurat în cadrul Festivalului de Comedie, un alt mare câştig: avem piesele noastre, cu drept de a le juca. În ediţia din 2012 a festivalului, piesa care a obţinut premiul I va fi prezentată în concurs”, ne mai spune Vlad Vasiliu.

Premierele de anul acesta

În 2012, vor fi trei premiere: „Echilibru fragil”, de Edward Albee, în regia lui Cătălin Vasiliu (în luna ianuarie), urmată de „Nebuna din Chaillot”, de Jean Giraudoux, în regia lui Ţino Geirun şi „Puşlamaua de la etajul XIII”, de Mircea M. Ionescu, piesa premiată la concursul de dramaturgie. „Fiind an Caragiale, deşi avem în repertoriu „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” şi „Magnum Mophtologicum”, simt că e de datoria mea să pun încă o piesă de Caragiale. Având comedie, m-am gândit la unica sa dramă, „Năpasta”, care intră şi în programa şcolară. Încă nu ştim în regia cui, depinde de ce bani vom avea. Ne mai trebuie şi o piesă pentru Sala Studio, cu distribuţie mică şi, de asemenea, cu fonduri puţine”, ne dezvăluie managerul Vlad Vasiliu.

Citit 4860 ori Ultima modificare Vineri, 06 Ianuarie 2012 11:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.