Fericiţi deschizătorii de drumuri literare internaţionale, mai ales când trăim într-o ţară mică, cu o piaţă de carte destul de vestejită! Iată, vechi colaborator al suplimentului de umor al „Vieţii libere” – „Buzunar”, scriitorul şi plasticianul Dan Căpruciu s-a ajuns! S-a… ajuns în Turcia, graţie traducerii realizate în limba turcă şi în dialect tătar de profesoara constanţeancă Güner Akmolla. Născut la Craiova, oltean precum nea Mărin şi Mihai Viteazu, însă absolvent al Facultăţii de Mecanică gălăţene, care l-a şi… updatat Galaţiului, după un periplu dulce la Fabrica de Zahăr Timişoara, inginerul care a lucrat la Institutul de Proiectări gălăţean a publicat 14 cărţi de proză şi de epigrame şi este cuprins în peste 40 de volume colective de umor, e premiat în multe festivaluri. Membru al Cenaclului de umor „Verva” şi al Uniunii Epigramiştilor din România şi al Societăţii Scriitorilor „C. Negri”, a debutat cu epigramă, în ´62, în celebra revistă „Urzica”.
Un „lider” al umorului
La lansarea din cadrul Salonului literar Axis Libri, preşedintele „Vervei”, Ion Moraru, îl definea pe autor drept „unul dintre cei mai buni umorişti din România, deţinător al unor premii excepţional de importante, cum ar fi premiul câştigat la Chişinău, zeci de premii pe ţară, premiul Opera Omnia la Craiova.” Iar profesorul şi scriitorul Theodor Parapiru, moderatorul Salonului, observa: „Trebuie să spunem că este un lider al comunităţii gălăţene în domeniile umoristice şi satirice (…), este scânteietor în formulare, cu vervă, farmec, conflict situaţional”, profesorul remarcând şi volumul de proză lansat în aceeaşi seară, o propunere specială, despre care merită vorbit separat. Numeroşi epigramişti, printre care şi preşedintele Ion Moraru, dar şi consilierul BNR Cristian Păunescu, s-au simţit provocaţi la un tir lung epigramistic.
O carte-pionier!
Secretul reuşitei editoriale: după ce a tradus câteva epigrame pentru o revistă, dna Akmolla i-a cerut gălăţeanului şi mai multe, şi astfel a ieşit o carte cu 202 epigrame în turceşte şi 101 în dialect tătar. „Important pentru această carte este că, pentru prima dată, ea introduce în lumea musulmană epigrama, căci, după afirmaţiile dnei Akmolla, epigrama nu este cunoscută acolo! Important este că această carte va ajunge în Turcia şi în alte comunităţi musulmane din Europa şi Asia” – a declarat autorul la lansare. „Epigrama, brand de ţară românesc”, îşi intitulează autorul introducerea la volumul editat la Pax Aura Mundi Galaţi, în acest an, vorbind despre genul extrem de concis, de observaţie ascuţită, surpriză şi umor, descoperit încă din Antichitate, gen ajuns însă destul estompat acum în Occident şi, iată, inedit pentru cititorul de limbă turcă! Deci, gălăţeanul nostru deschide un drum nou literar într-o ţară cu o populaţie de 75 de milioane! Ca să dăm măcar o mostră, iată una critică la adresa grafomanilor, autorul dând o… „Soluţie salvatoare”: „Koyhum eger „arquasi” bolsa”… Pardon, asta era în varianta tătărască, poftim însă pre româneşte chitită slova: „Ţăranul de-ar avea relaţii/La literaţi, - nu-n alte părţi-/ Ar face ample irigaţii/ Cu apa chioară ce e-n cărţi.”
Când traducătoarea este şi scriitoare
Profesoară de română, poetă, prozatoare, traducătoare, constănţeanca Güner Akmolla este şi autoarea unui roman numit explicit „Tătarii”, cuprinzând istoria tătarilor din Dobrogea, Crimeea, Turcia şi Uzbekistan, între anii 1900-1968. Profesoara, membră a USR, este un „dăruit om de cultură de la malul mării şi promotoare a culturii şi civilizaţiei tătăreşti în spaţiul dobrogean”, după cum o descria ziarul „Telegraf” din Constanţa.
CITEŞTE ŞI: Când lumea nu aparţine nimănui sau… mica apocalipsă după Brăila
