SEMNAL DE CARTE: Simona Negritoru şi noi cuvinte cu reverb

SEMNAL DE CARTE: Simona Negritoru şi noi cuvinte cu reverb
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Poeta Simona Negritoru „recidivează” în poezie cu un nou volum, al treilea, care vede acum lumina tiparului la Editura Fundaţiei Culturale Antares: „Reverberaţii”.

După "Ringul iubirii", carte de poezie scoasă în 2012, la Editura Arania din Braşov, actriţa, fostă membră a cenaclului literar gălăţean „Noduri şi Semne”, aduce acum mici poeme în proză, uneori chiar jumătăţi de haiku, ba chiar şi proză cu valenţe poetice.

„Vino la lumină, cititorule!”, spune autoarea, chiar în deschiderea cărţii. „Stai cu coatele pe genunchi şi ascultă la ce ai să-mi spui!” - ne îndeamnă, apoi, tot ea, pe fiecare dintre noi, cititorii, să descoperim în „pajiştea” rândurilor „flori” lirice precum în versuri ca: „Atât de frig păleşte în tine doar împreună”, „Te-am închis în pleoapă şi te-am ţinut strâns./ Să nu-mi pleci în vreo lacrimă”, „Şi nu ştiu de ce mă perind în ochii tăi”, „Mi-am îmbrăcat umărul/ Cu ultimul tău sărut”, „Şi-am pornit în noapte/ Sărutul se zbătea/ Să-mi iasă de sub haină”.

Descoperim şi un soi de eseuri lirice, alături de „pasteluri”: „cum nu ştiu ce nu ştiu şi ce mă află cum mă află… printre netrăiri ce vor să se nască cu gust incomprehensibil mă uită să nu mai văd cu lumina ochilor ce se culcă pe braţul drept”, „îmi caut anii, poate pe unii îi vreau înapoi, iar pe alţii nicicând vreodată”, „Mama îi spune că îngheţata îi face rău. Copilul întreabă ce înseamnă că face rău. (…) Copilul pofteşte la îngheţată. Tot ce nu e voie, trebuie. Tot ce e rău, e bun”, „Acoperământ nu mi-am agonisit nicăieri, decât în inima ta”, „Miros de brad… sunt la talpa molidului şi privesc cu faţa în sus către vârf… văd ultima steluţă sclipind din instalaţia ceauşistă… E revoluţie afară… şi mama mi-a spus să fiu cuminte, să nu ies pe la geamuri, să nu deschid uşa la străini”.

Un poem dintr-un singur vers a sărit frumos după inscripţia „SFÂRŞIT”, poate ca să nu se agaţe în colţurile în curs de rotunjire al altor poeme: „Tu ştii că universul n-are colţ?” Poate o dovadă de sinceritate a comunicării, poeziile autoarei nu au titluri, fiind numite cu primul vers al poeziei. „Titluri” neaşteptate, precum „În vis te iubeam”, ori „Am cuvintele lungi”, sau „Doamne, am atâta singurătate să-ţi spun”, „Unde eşti? Eşti cu mine?”

Cărţile se găsesc la Librăria „Donaris”, la Biblioteca „V. A. Urechia”, la Seven Illy - Hotel „Faleza” şi în magazinele „Vieţii libere”.

Citit 1336 ori Ultima modificare Marți, 23 Iunie 2015 20:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.