Gălăţeanca noastră Ioana Andrada Tudorie se află zilele acestea la Cluj, unde Editura Şcoala Ardeleană, în parteneriat cu Editura Eikon, cea frumos şi tradiţional legată de Festivalul cărţii "Axis Libri" de la Galaţi, îi vor pregăti primul volum de versuri. Şi încă unul câştigător. Căci Andrada a cucerit, recent, Marele Premiu pentru manuscris la Festivalul naţional de creaţie literară pentru tineret „Vox Napocensis”, ediţia a XIV-a, organizat, între 15 septembrie şi 22 noiembrie, de Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca.
Cartea ar urma să vadă lumina tiparului la Cluj, prin ianuarie, urmând ca peste o lună să înceapă lansările: la Cluj, întâia oară, firesc, apoi la Bucureşti, unde editura clujeană Eikon, condusă de Valentin Ajder, clujeanul născut la Giurgiuleşti, şi-a strămutat sediul şi, nu în cele din urmă, în Galaţiul inimii ei, unde este membră a venerabilului cenaclu literar veşnic tânăr „Noduri şi Semne”, cel cu întâlniri de seară, vineri de vineri, în „foaierul” cotidianului „Viaţa liberă” şi unde Andrada a citit, de altfel, fragmente din viitorul volum, excelent primite.
În 2012, când era doar elevă, poetul Corneliu Antoniu remarca la cenaclu: „Comunică foarte bine, este fluentă şi ştie unde să se oprească”, alţii i-au remarcat şi atunci revolta, dar şi romantismul, o „gravitate stranie”, melancolie, subtilitate, profunzime. Acum, studentă încă, în Capitală, într-un domeniu mai puţin poetic, Andrada a realizat înainte de studenţie numeroase emisiuni culturale de mare suflet la Radio PRO FM Galaţi, punând cu generozitate şi căldură în lumină alţi creatori. Chiar şi acum, păstra cu modestie vestea cea bună, care este şi a noastră: nu s-a lăudat nici măcar în cenaclul gălăţean.
Tristeţea romantică a depărtărilor de casă
Şi acum, să oferim măcar o brumă de fragmente din versurile premiate: „Marsilia lui Dumas/ e o atlantidă a inimii mele/ cu graniţe prea fragile/ la fiecare amiază/ marea ne spală coastele/ Marsiliei şi mie/ şi năruie nisipul/ dintre stânci şi carne/ Marsilia - un trup aşezat de-a lungul/ timpului/ şi de-a curmezişul valurilor/ eu - o rocă de neşlefuit, de nesuportat [Marsilia de acum, un pescăruş rănit între vechiul port şi-albastru uzat]” Sau: „Încă mă strânge/ o Barcelonă uitată îşi dă ultima suflare/ la un loc cu o magnolie albă/ şi celelalte organe. [Montpellier, regăsind fotografii vechi printre străzi de umbre şi flori]” Ori: „Fiecare dintre noi/ ne alungim/ diferit/ după cum/ nu ne-au învăţat la şcoală/ după cum nu putem/ şi nu ne-arată niciun film/ iar la capăt de trup/ se adună/ disperările/ la sfat/ dimineţile”… („Al cincilea Paris şi alte urme”). Sau mai bine: „De oul meu îmi amintesc rar/ dar el ştie că mă pot întoarce/ numai între coji rezistente/ să nu mă zdrobească/ nici golul nici albastrul/ doar dorul.”
Sunt versuri triste, generate de dorul lung de casă, în timpul unui lung periplu european: a fost fericita beneficiară a unei burse Erasmus, care i-a permis să călătorească şi dincolo de ţintele imediate. Astfel, a văzut şi a bătut cu piciorul: Paris, Lyon, Strasbourg, Avignon, Bordeaux (şi cred c-am mai uitat câteva), Barcelona, Porto, Lisabona, Amsterdam, Geneva. Am întrebat-o cât seamănă Marsilia cu Galaţiul, numit acum vreo două secole şi „Marsilia Levantului”. Zice: „Cred că Galaţiul nostru aduce cu Marsilia, însă Galaţiul aşa cum era pe vremea lui de glorie. Marsilia este în continuare un port foarte populat, se mişcă multe acolo, sunt multe vase. E aşa cum mi-l imaginam eu, ca în Dumas. Deşi este şi cel mai murdar din Franţa - aşa spun ei. Şi este plin de arabi, are culoare - doar acolo este Poarta. Iar marea este atât de albastră şi o catedrală vede tot, de sus, de pe deal. Da, m-am simţit inspirată văzând toate aceste locuri”, mărturiseşte poeta.
De la Guvern, la Poem
Născută în ´94 (şi data încă se spune la domnişoare), Andrada e absolventă a Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” (nume predestinat de mare poet naţional), apoi studentă la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice (şi poetul Alecsandri a ajuns ministru de Externe) - vara viitoare va absolvi. A fost însă, între 2014 şi 2015, şi studentă în Franţa, în cadrul programului Erasmus+, la Universitatea „Lumiere Lyon 2”, Institutul de Comunicare. Aşa a crescut poezia ei şi a văzut multe. Multe a văzut însă şi la Guvern, într-o experienţă curat tehnocrată: în ultimul an, după ce a fost remarcată în timpul practicii la Palatul Victoria, a fost acceptată să facă un stagiu la departamentul de Comunicare al Guvernului, condus de purtătorul de cuvânt, Corneliu Calotă, om de televiziune, membru în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române. „A fost o experienţă interesantă, am învăţat, mi-a plăcut”, spune studenta. Între timp, însă, a căzut guvernul şi, normal, noul executiv s-a reorganizat adânc. Nu şi poezia, care nu se remaniază, rămâne sau nu.
Victoriile Andradei
Tânăra poetă trecută prin cuvintele Palatului Victoria are deja un nume printre fanii poeziei locale, dar să nu credeţi că este la prima victorie, la primul premiu naţional din viaţa sa. Anul trecut, primea tot la Cluj, Premiul I la secţiunea poezie a Concursului Naţional Literar „Vox Napocensis”. Şi tot la Cluj, în 2012, Premiul I la Concursul de Poezie al Bibliotecii „Octavian Goga” - pe atunci fiind elevă a Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri”. Şi la noi, la Tecuci, a fost recompensată, în 2013, cu o Menţiune la Concursul Naţional de Poezie ”Costache Conachi”. Cu un an înainte, la Galaţi, i se înmâna tinerei poete, în cadrul Festivalului Naţional de Poezie „Grigore Hagiu”, Premiul publicaţiei „Lumină Lină”/ „Gracious Light”, revistă de cultură şi spiritualitate românească din New York. Chiar în acelaşi an, la Piteşti, cucerea şi Premiul special la Concursul Naţional Studenţesc de Poezie „Juventus”, dar şi o Menţiune la Festivalul de creaţie şi interpretare „Ana Blandiana” de la Brăila. În anul anterior, primise, la Piteşti, Menţiune la Concursul Naţional Studenţesc de Poezie „Juventus”. Multe şi devreme.
Mai adăugăm că poeta, care, cu bună modestie, nu îşi trâmbiţează premiile, scrie consecvent, dar a publicat puţin: în revista Casei de Cultură a Studenţilor Galaţi, „Avangarda Literară” şi în revista Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi. Este însă prinsă deja în câteva antologii: „La umbra poemelor în floare”, antologie de versuri a Festivalului Naţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana” Brăila, 2012, în cea a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, 2011-2012, şi în antologia „Conexiuni”, a Casei de Cultură a Studenţilor Sibiu, 2012 (Editura Universităţii „Lucian Blaga”). Aşteptăm deci multe de la viitor.
