Ieri, în 2 iulie, anul Domnului 2009, creştinii din Galaţi au avut şansa să se roage în Biserica „Sfântului Voievod Ştefan cel Mare”. Această sfântă întâlnire se întâmplă de câţiva ani, de când prin grija Arhiereului locului, Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos, în cartierul IC Frimu, a fost aşezată piatră de temelie la Biserica Sfântului nostru Voievod.
Astăzi, lângă capela ridicată de părintele paroh Cezar Pintilie se înalţă o zidire mult mai mare şi mult mai frumoasă, în semn de slavă înălţată lui Dumnezeu de creştinii gălăţeni, în semn de cinste adusă Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Sfinţitul praznic de ieri a fost motiv de întâlnire în rugăciune a creştinilor cu Dumnezeu, cu Voievodul Ştefan, dar şi cu Arhiereul locului, care după săvârşirea Sfintei Liturghii a vorbit despre rolul pe care l-a avut în întreaga istorie creştină Sfântul nostru.
„Am mers de curând într-un pelerinaj în Capadocia, zona Asiei Mici, Turcia de astăzi, unde l-am însoţit pe Prea Fericitul Patriarh Daniel, şi am văzut cum bisericile creştine din acest spaţiu creştin până la 1453 au fost transformate în moschei sau au primit alte destinaţii”, a spus Arhiereul locului.
„În Capadocia, acum provincie turcească, islamizată, era în veacul al IV-lea Episcopia Sfântului Vasile cel Mare şi, pe atunci, existau aproximativ 3.000 de biserici creştine. Astăzi aceste locuri sunt în totalitate islamizate, iar puţinele biserici creştine care au mai rămas sunt închise. Ca pelerin în acele locuri trebuie să rogi autorităţilor turceşti ca să-ţi dea voie să vezi bisericile în care au slujit Sfinţii noştri…”
În contextul sărbătorii de ieri, creştinii au participat la o continuă lecţie de istorie deschisă. Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos a subliniat rolul imens pe care l-a avut Sfântul Voievod Ştefan cel Mare în politica de apărare a pământului românesc, a creştinismului în cel de-al XV-lea veac, la mai puţin de zece ani de la căderea Constantinopolului, inima Imperiului Bizantin.
În cel de-al XV-lea veac, rolul Marelui şi Sfântului Ştefan a fost şi este imens, cu urmări bune pentru istoria Europei creştine până astăzi. În timp ce ţările vecine au căzut sub ocupaţie turcească, Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi-a apărat ţara şi Biserica Dreptmăritoare reuşind să împiedice pericolul otoman de la Gurile Dunării, ţinând departe de pământul românesc pe Cuceritorul Constantinopolului, Sultanul Mehmed (Mahomed) al II-lea Fatih.
„O întâmplare adevărată”…
Legat de acest moment, la hramul de ieri, Prea Sfinţitul Casian Crăciun le-a relatat creştinilor „o întâmplare adevărată petrecută în vremurile noastre, cu treizeci de ani în urmă, la Mănăstirea Putna”.
„Alături de alte personalităţi am mers să întâmpinăm, la Putna, locul unde odihneşte în Hristos Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, o delegaţie de generali turci. După momentul de evocare a Voievodului Ştefan la mormântul său (pe atunci Voievodul nu era canonizat n.n.), unul dintre ofiţerii turci a rămas câteva momente singur la Mormântul Voievodului Ştefan, s-a aşezat, a rostit o rugăciune şi a sărutat mormântul…”
„După acest moment, ghidul român l-a întrebat pe generalul turc dacă este creştin, iar acesta i-a spus că este musulman. Înaltul ofiţer a spus atunci că s-a închinat Voievodului Ştefan cel Mare pentru că este singurul Domn român care l-a învins pe Cuceritorul Constantinopolului - Sultanul Mehmed al II-lea”.
„Eu cred în Alah, a explicat ofiţerul turc, dar pentru că am învăţat istoria acestui Voievod Român care L-a iubit pe Dumnezeu, m-am închinat lui pentru că nu s-a găsit un alt împărat, un alt Voievod care să-l învingă pe Cuceritorul Constantinopolului. Dumnezeu a fost în el (de Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt e vorba) şi Dumnezeu - Alah - aşa a dorit atunci”.
Arhiereul locului i-a îndemnat pe creştini să-l cinstească pe Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, cel care a pus mai presus de propriile interese, dragostea de neam, de Biserică şi de ţară. Noi, „urmaşii, urmaşilor lui Ştefan”, în semn de respect pentru istoria noastră, trebuie să participăm - prin fapte - la ridicarea bisericii Sfântului Voievod din municipiul Galaţi. În ideea că, la vremuri de restrişte, „dacă am dărui măcar o cărămidă pe săptămână, zidirea materială a sfântului locaş s-ar ridica văzând cu ochii”.
„Oştenii lui Ştefan”
Piatra de temelie la Biserica „Sfântul Ştefan cel Mare„ din Galaţi a fost aşezată la 1 septembrie 2005. Teoretic, tânăra parohie are 1200 de familii - însă multe dintre familiile tinere sunt plecate din ţară; o parte însemnată dintre ele este alcătuită din persoane vârstnice.
În ultimii patru ani, părintele paroh Cezar Pintilie a adunat „oştenii lui Ştefan” din parohia gălăţeană în jurul tânărului şi Sfântului Altar ridicând mai întâi o capelă. De mai puţin de doi ani se lucrează la Biserica mare, sfânt locaş din cărămidă la care a pus umărul - şi apreciem acest fapt - şi autoritatea locală, Primăria şi Consiliul local Galaţi. Sperăm ca această practică, mai ales la vremuri de restrişte să nu fie întreruptă.
„Mulţumim tuturor donatorilor şi dăruitorilor care ne-au sprijinit cu donaţii mai mici sau mai mari, a spus părintele Cezar. Anul trecut am beneficiat de sprijinul autorităţii locale care a alocat 50.000 lei. Tot pe atât am primit de la Ministerul Culturii şi Cultelor. Mulţumim şi ne rugăm pentru liniştea şi sănătatea tuturor creştinilor care au adus din prinosul lor puţină jertfă lui Dumnezeu şi Sfântului Voievod Ştefan cel Mare”.
În 2009, acestei parohii i-au fost alocaţi 47.000 lei şi în măsura în care suma va fi la dispoziţia parohiei, lucrările vor putea continua. Până atunci rămâne nădejdea că creştinii noştri vor pune umărul la susţinerea acestei biserici închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, asemănat de scriitori şi poeţi cu un Soare.
