Secolul I d.Hr. reprezintă pentru Imperiul Roman un moment de criză în ceea ce priveşte finanţele, acestea fiind grav afectate de campaniile militare, de revolte privind impozitele sau chiar de nepriceperea împăraţilor dinastiei Iulia - Claudia. Titus Flavius Vespasianus i-a succedat la tron lui Vitellius, conducând imperiul într-o perioadă marcată de instabilitate politică şi economică, moştenită de la Nero.
Pe lângă reorganizarea armatei şi a sistemului financiar, a creării unei flote în Marea Neagră şi reconstruirii unor edificii importante, Vespasian a rămas cunoscut în istorie şi pentru latrinele publice pe care le-a construit la Roma şi pentru a căror folosire a impus taxe, folosite ulterior pentru restabilirea bugetului imperiului.
Acest impozit a fost criticat de senatori, care nu erau de acord cu obţinerea banilor dintr-un asemenea domeniu, însă replica lui Vespasian ar fi fost „pecunia non olet”, în traducere - „banii nu au miros”. De fapt, taxa impusă se referea la urina colectată de anumiţi negustori, amoniacul pe care îl conţinea fiind folosit în tăbăcărie şi pentru albirea togilor din lână.
Pericolul nu a fost îndepărtat
Băile publice, latrinele, sistemele de canalizare, fântânile şi apa potabilă din apeducte nu au scutit populaţia romană de paraziţi şi microbi, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii au folosit dovezi arheologice din reţelele de canalizare, gropi de gunoi şi morminte pentru a evalua impactul societăţii romane asupra Europei, a Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord. Piers Mitchell, unul dintre cercetători, a studiat şi comparat dovezile care vizau paraziţii, înainte, în timpul şi după stăpânirea romană a acestor teritorii vaste.
Rezultatul a fost surprinzător, întrucât îmbunătăţirile sanitare aduse de romani nu au ameliorat starea de sănătatea a locuitorilor Imperiului Roman, ba chiar numărul paraziţilor intestinali a crescut. Dintre aceştia, cei mai răspândiţi erau triocefalul (Trichuris trichiura) şi limbricul (Ascaris lumbricoides). Se crede că paraziţii au fost transmişi prin mâncare, aceasta fiind preparată cu mâinile necurăţate, sau prin utilizarea fecalelor drept îngrăşământ pentru plante. Păduchii şi puricii erau de asemenea răspândiţi în rândul populaţiei imperiului, la fel ca în rândul populaţiilor predecesoare, unde metodele de igienă erau mai precare decât ale romanilor.
Constatarea este cu atât mai neaşteptată cu cât romanii au rămas cunoscuţi şi pentru atenta lor îngrijire corporală care consta în băi dese. Apa necesară băii era transmisă prin ţevi de plumb, însă nu oricine îşi permitea acest sistem. De aceea, au fost construite băi publice, care au devenit populare în epocă, în special pentru funcţia lor socială. Băile publice cuprindeau o piscină şi un loc pentru desfăşurarea exerciţiilor fizice, un fel de sală de sport modernă.
Totuşi, cercetătorul Piers Mitchell consideră că pentru o mai igienică funcţionare a acestora, băile ar fi trebuit să rămână publice, iar latrinele, private. Însă nu toate băile romanilor erau curate. Chiar dacă apa era schimbată destul de des, ţevile prin care aceasta circula nu beneficiau de acelaşi tratament şi deseori, apeductele se murdăreau de la cosmeticele folosite pentru baie, în special uleiul de măsline.
Medicii romani erau conştienţi de paraziţii care afectau populaţia. Galen, unul dintre doctorii împăraţilor romani, credea că aceştia s-au format în mod spontan, din materia putrezită sub efectul căldurii. Exista şi un tratament împotriva lor, care consta în modificarea dietei şi administrarea medicamentelor cu efect de răcire şi uscare a materiei considerată vinovată. Ectoparaziţii (păduchii, puricii) erau combătuţi cu ajutorul unor piepteni speciali.
Demitizarea efectelor riguroasei igiene ale romanilor a fost realizată de specialişti, aceştia ajungând la concluzia că deparazitarea ar fi intrat în rutina locuitorilor Imperiului Roman. Latrinele şi băile rămân invenţii utile, însă modul lor de folosire în imperiu nu a dus la rezultatele scontate, ci chiar la o mai mare răspândire a paraziţilor. (Sursa: historia.ro)
Sursa foto: visitingtheancients.com
