Revista Centrului Cultural „Dunărea de Jos” e dedicată, de data aceasta, angoasei. Pe copertă: celebra pictură “Ţipătul”, de Edvard Munch (lucrarea norvegianului a fost cumpărată, la Sotheby´s New York, cu 119 milioane de dolari!). Melanie Klein, iniţiatoare a psihanalizării copiilor, descrie angoasa.
Începe serialul „Un manuscris inedit al profesorului Gheorghe N. Munteanu-Bârlad” (părinte al istoriei Galaţilor), semnată de prof. Cristian Căldăraru, care a descoperit manuscrisul istoricului în arhiva Institutului „Sextil Puscariu” din Cluj: despre termeni turceşti, la schela Dunării. Şi o veste bună: cartea profesorului Munteanu, „Istoria oraşului Galaţi”, e „în curs de apariţie la Editura Muzeului de Istorie.
Costin Croitoru continuă seria „Note de lectură cu privire la unele expresii româneşti referitoare la bani”. Ghiţă Nazare îi face un portret criticului şi istoricului de artă Corneliu Stoica. Livia Ciupercă prezintă inedite de Teodor Al. Munteanu, poet gălăţean cenzurat. Vall Alexandru publică un interviu realizat cu Vlad Filipescu, actor al Naţionalului bucureştean.
Urmează eseul „Spaima ca unealtă de guvernare”, semnat Nicolae Bacalbaşa - o istorie a terorismului. Apoi, fragmente din cărţile “Vladimir Fedorovski, Secrets et Confidences”, de Isabelle Saint Bris, despre teroarea bolşevică, şi „Doctrina şocului”, de Naomi Klein, despre tortura „ca metaforă”. „Tortura, pe înţelesul tuturor” cuprinde amintiri ale lui Florin Constantin Pavlovici, o victimă a gulagurilor româneşti.
Puteţi citi şi un fragment din romanul „Manolescu Valentin, un soldat inutil”, de Valentin Manolescu - despre amintiri din detenţiile sale politice. Gheorghe Bacalbaşa scrie despre „arestarea” cărţilor într-un liceu, la 1959. Eduard Mihalcea îl evocă pe cărturarul, profesorul universitar şi generalul Ioan Brezeanu, iar Radu Moţoc îl prezintă pe decanul Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova. Proză din acest număr: Ioan Gh. Tofan şi Violeta Ionescu. Revista mai cuprinde un eseu de Doru Căstăian, poezie de Geo Filiş, Maria Calleya şi Constantin Ardeleanu, precum şi cronici de carte, de Ionel Necula, Octavian Mihalcea, Dumitru Anghel, Eduard Mihalcea, Dandeş Mitruică şi Silvia Dumitriu.
