MAI MULT CA SF-UL. Al doilea portal

MAI MULT CA SF-UL. Al doilea portal
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

De la clădirea Amiralităţii, o ţinură drept  pe Nevski Prospekt ca să ajungă mai repede. Nu ar fi găsit locul - trebuia deci să se bizuie pe tăntălăul de Ignatiev Lomosovici  Baron. „Încoloşa, spre Palatul de Iarnă, chiriile au ajuns formidabile – mai ceva decât la pe Boulevard des Italiens, la Paris” – tocmai susţinea rusul. „Ajungem la Ţarskoe Selo şi îndată dăm şi de circul acela măreţ, excelenţa voastră”, îl mai asigură „contele” Ignatiev, pe care îl cumpărase, ca ghid, cu numai trei ruble pentru toată seara. Trecură Podul Nikolaievsky – Neva îşi bulbuca privirea întunecată la picioarele lor. Cosmonautul Too2115too – sau, mai prietenos spus, doar 21 (scris cu 2 mare de tipar!), dar asta numai pentru prietenii săi din zona 9 a planetei- continent 211(cu 2 mare)  – era un auxilian sadea, a cărui formă geometrică se putea plia după a oricărei fiinţe de dimensiunile sale, astfel încât nu-i fusese deloc greu să-şi adopte o faţă umană, fie ea şi una rusească – cu tot cu haine replicate. Portalul prin care ajunsese tocmai aici, departe de planeta 211, departe până şi de Europa, se stricase pentru prima oară. Normal, Pământul fiind o planetă de tip tehnologic aplicat, n-ar fi trebuit să fie însă o problemă. Luând chipul unui poliţist, 21 jefui un copil şi o băbuţă alcoolică, un student speriat – unul, Raskolnikov parcă… Destul cât să poată plăti un tehnician al epocii aceleia.  Sigur, un specialist de pe Pământ, un specialist din acea epocă, dar dacă numai atât se găsea? Măcar, era un specialist neamţ! „Ja, ja, in acest mareţ anişor 1900, în epocă de ştiintzificeşti cuceriri, reparien alle, mein herr”, îi spuse neamul, încasând banul de aur şi luându-şi lădiţa cu scule. Dar, când auxilianul dădu la o parte, plin de speranţă, frunzele de camuflaj (erau în Cimitirul de la Catedrala Treimei Stasov) şi se văzu rama hexagonală, cu inscripţii dubioase şi sclipiri, a portalului intergalactic prin care călătorise ca prin tub, neamţul lăsă aurul pe o cruce şi o luă la fugă…

Acum, Ignatiev îl împinse, voios, în arena Circului Zeev. Un iluzionist tocmai făcuse semn asistentei înstelate cu mărgele să dea în lături perdeaua cabinei dreptunghiulare, ca un sicriaş pictat în culori vesele. „Voi introduce înăuntru pe orice doritor de călătorii şi veţi vedea cum dispare pe dată”, le spuse tuturor maestrul Wolland, sigur pe el. Şi 21 se oferi, intră şi dispăru…

Citit 695 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Noiembrie 2016 16:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.