Sfânta Teodora din Carpaţi

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Între Sfinţii români care au fost trecuţi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române se numără şi o cuvioasă care s-a nevoit şi a sfinţit pământul ţării noastre. Este vorba despre Sfânta Teodora de la Sihla, prăznuită pe 7 august. I se mai spune şi Teodora din Carpaţi.

Născută în satul Vânători, judeţul Neamţ, în jurul anului 1650, Cuvioasa Teodora şi-a purtat întreaga viaţă în rugăciune, mai întâi la Mănăstirea Vărzăreşti, din Munţii Buzăului. Vremurile neprielnice din Ţara Românească au determinat monahiile  de aici să pornească spre locuri mai sigure, în Munţii Vrancei.

Cuvioasa Teodora  a mers în Munţii Neamţului, într-o peşteră, loc căutat astăzi de mulţi dintre pelerinii care ajung în nordul Moldovei. Cei care i-au cercetat viaţa spun că şi-ar fi petrecut aici, în rugăciune, ultimii 20 de ani.

Se spune că egumenul de la Schitul Sihăstria a observat ceva neobişnuit în zborul unor păsări - care adunau firimituri din trapeza aşezământului şi apoi se îndreptau înspre Sihla. Acesta a pus doi  călugări să cerceteze, să afle despre ce este vorba. Aceştia au urmat păsările şi în peştera, recunoscută astăzi a Sfintei Teodora de la Sihla, au descoperit-o pe cuvioasa care le-a mărturisit că postea de 40 de zile şi că îşi dorea să-şi mărturisească păcatele şi să primească Sfânta Împărtăşanie.

Cultul Sfintei Teodora de la Sihla s-a menţinut în timp. Între 1725-1730, în nordul Moldovei a fost înălţat Schitul Sihla, cu hramul Schimbarea la faţă. În vremea imixtiunii statului rus în Ţările Române (1828-1834), moaştele Cuvioasei au fost duse în Lavra „Pecerska” din Kiev, cu menţiunea „Cuvioasa Teodora din Carpaţi”. Acolo sunt şi astăzi. 

Despre sfânta noastră au relatat în scrierile lor Calistrat Hogaş şi Nicolae Beldiceanu.

Citit 673 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.