La Movileni, poetul-preot militar Alexei Mateevici, autorul neegalatului poem românesc de învăţătură „Limba noastră”, la un veac de la stingerea sa pe pământ, a fost numit, de către Consiliul local, Cetăţean de Cetăţean de Onoare, postmortem, al localităţii. Hotărârea Consiliului a fost citită pe 13 august, în sala Casei de Cultură, chiar de primarul Marian Moisă, cu „diagonală” tricoloră.
Au fost de faţă Excelenţa Sa Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova de la Bucureşti – om de cultură, cercetător istoric, care nu şi-a ascuns emoţia şi bucuria momentului, scriitorul basarabean Ion Găină, întemeietorul şi directorul Casei-muzeu „Alexei Mateevici“ din Zaim, Republica Moldova (muzeu care a preluat acum certificatul de Cetăţean de Onoare de la Movileni), prof. Viorel Burlacu, directorul Muzeului „Anton Cincu” din Tecuci, şi tot de acolo, omul de cultură, nonograful Tecuciului, Ştefan Andronache, mulţi ani şi directorul Bibliotecii „Ştefan Petică” (recunoscut acum şi prin Medalia comemorativă Mateevici oferită de scriitorul Ion Găină), scriitori, profesori, elevi – oameni de toate vârstele! Lume multă!
Ambasadorul s-a arătat „foarte legat de judeţul Galaţi”. „Mă pot considera gălăţean”, a spus oaspetele, dezvăluind că s-a născut în satul Mingir de peste Prut, aproape de Lăpuşna, pe o fâşie de pământ care se ducea pe Prut până la Cotul Morii, într-un judeţ până în 1878 parte a României, care „a fost cândva parte a judeţului Galaţi”! Istoricul a vorbit şi despre poetul evocat, ale cărui versuri, din 1995, au intrat în Imnul Republicii Moldova.
Dimineaţă, fusesem întâmpinaţi de părinţii Bisericii cu hramul „Sfinţii Voevozi Mihail şi Gavriil” şi am păşit în lăcaşul unde chiar părintele Mateevici a şi slujit la vreme de război, alături de părintele Munteanu. Parastasul a fost slujit de paroh Stelian Chirvase şi de către protopopul Gheorghe Joghiu, care a glăsuit cu emoţie: „Cei care trăiesc în Movileni calcă în fiecare zi pe oase şi pe sânge. E o mare cinste”. În faţa lumii adunate, a copiilor îmbrăcaţi în port naţional, a adăugat: „Acum o sută de ani, în mod special, intrau în această biserică ostaşi, care, în disperarea luptelor de pe linia de front, căutau să ridice rugăciune de speranţă şi izbăvire, a lor, a celor lăsaţi acasă, a pământului călcat de duşmani şi a patriei strămoşeşti”.
A fost sfinţită apoi o placă memorială dedicată luptelor de acum un veac în care au căzut răpuşi şi movilenii, ca şi stingerea părintelui Mateevici. Un obuz a fărâmat un zid al bisericii, dar după ce Mateevici, isprăvind slujba, ieşise în curte. Basarabenii iniţiază chiar canonizarea sa – în casa poetului, transformată în maternitate – minune mare! – n-a murit niciun copil la naştere, vreme de peste trei decenii. Poetul iubea locurile acestea de la Siret, ascultând, în pofida tunurilor, cântul păsărilor…
Monument frumos, sculptor special
A fost dezvelit tot sâmbătă, la Şcoala Gimnazială „Alexei Mateevici” - Movileni, singurul monument din România al poetului monah basarabean! Autorul bustului în mărime naturală, din ciment alb, e sculptorul tecucean Dan Mateescu, secondat la dezvelirea (şi la crearea) lucrării de soţie. Autor al frumoasei galerii cu busturi din piatră ale personalităţilor tecucene, a statuii Cercetaşului, ba chiar şi a unei statui, din stejar, a lui Obama, autorul dă dovadă de o mare modestie!
