* Tradiţie ortodoxă cu tipicuri anume * Strugurii au fost binecuvântaţi * Bisericile „călătoare” *
Profesorul Kirkorian îmi atrăgea ieri atenţia că bisericile armeneşti, cu excepţia unora de modă nouă, nu au pereţii pictaţi, ci poartă icoane mari. De ce? Pentru că, siliţi să pribegească de-a lungul istoriei, nu şi-au lăsat decât zidurile bisericilor să fie pângărite, luând sfinţii cu ei, în icoane… Astfel, bisericile s-au călătorit cu ei în lume!
O mână de oameni, urmaşii armenilor care şi-au ridicat cândva case şi acareturi în vatra oraşului, urmaşii marelui economist şi sociolog gălăţean Virgil Madgearu, farmacistului Aburel, omului de afaceri Ştefan H. Ştefan, care mai are, după mai bine de un veac, case încă nedărâmate de urgia vremurilor, s-au adunat duminică dimineaţă, bătrâni sau oameni în puterea vârstei, în faţa acestor mari icoane la Biserica apostolică ortodoxă armeană „Sfânta Maria”, din cartierul Mazepa.
Aveau să fie răsplătiţi: urma să slujească, venit din Capitală, părintele Radu Holca, care ţine slujbă, în armeneşte şi româneşte, cam o dată pe lună, în mai multe oraşe moldovene.
Ziua de duminică s-a înscris în Zilele Comunităţii armene, începute pe 3 septembrie şi dedicate Zilei Naţionale a Republicii Armenia, 21 septembrie: proclamarea statului independent. Pentru că manifestările culturale ale etniei s-au făcut în colaborare cu Consiliul Judeţului, ieri a fost prezentă şi Laura Teodor, de la departamentul pentru relaţii cu etniile gălăţene.
Cristelniţa – izvor şi strugurii lui Noe
„În ultima lună, noi, Biserica Ortodoxă Armeană, am avut trei evenimente. Trei mari sărbători au luminat Biserica noastră”, a spus părintele Holca adunării. Este vorba despre un pelerinaj la Roman, pe 15 august, la biserica armenească sfinţită acolo acum 400 de ani. O zi mai târziu, a fost hramul bisericii armeneşti de la Suceava. Al treilea eveniment a fost cel de ieri, de la Galaţi.
Ochii s-au bucurat să vadă, foarte frumoasă, mantia preotului, brodată bogat. Alte tipicuri: el slujeşte, după tradiţie, în papuci. Şi, înainte de a-i binecuvânta pe enoriaşi, se retrage după o draperie şi cere binecuvântarea Celui de Sus.
Părintele le-a oferit în final enoriaşilor azimă sfinţită şi struguri binecuvântaţi, neuitând să salute prezenţa preşedintelui comunităţii, Bedros Aharamian - „stâlpul bisericii” de la Galaţi, preşedinte al Consiliului Parohial, şi cea a profesorului Dan Kirkorian, secretar al Consiliului Parohial, cel care a pus bine umărul la desfăşurarea acţiunilor culturale din comunitate.
Sfinţirea vinului şi a strugurilor vine de dinainte de creştinarea armenilor, pe când anul nou începea în august, odată cu primele roade. Iar viţa de vie a fost prima plantă sădită de Noe după Potop, am mai aflat ieri în mica şi unita comunitate armenească gălăţeană… De altfel, coarde de viţă se înfăşoară simbolic şi pe stâlpii sculptaţi ai altarului.
Am mai văzut, în dreptul altarului, o veche cristelniţă, din marmură. Conform vechii tradiţii, ea are un orificiu prin care apa în care este botezat copilul se scurge la temelia bisericii, ca la rădăcina unui copac.
Şi am mai aflat că, aşa cum apa vine din pământ pentru ca în pământ să revină, şi puiul de armean primeşte la botez două lumânări: una să-i lumineze intrarea în lume şi cea de-a doua să fie pregătită deja pentru ultimul drum… Dar ieri s-au spus rugăciuni pentru sănătatea tuturor.
Explicaţie foto: Armenii au venit ieri la lumina credinţei
