Nu-i aproape. Ţi se pare departe? Ţi se pare sau nu ţi se pare, dar poţi fi sigur că tocmai acolo trebuie să ajungem. N-avem încotro. Şi, chiar dacă am avea încotro, loc mai sigur decât acesta nu există nicăieri. Nu am auzit să existe vreun loc mai sigur decât acesta, dar să nu se intereseze nimeni de el, să nu ademenească pe nimeni, să nu fie cumpărat de cei bogaţi, ori să nu fie râvnit de cei săraci. Ăsta e gratis. Ai sau n-ai parale, nu te doare capul, nu-ţi ia nimen ...

Dacă mai vrei să înţelegi/ cum se sfârşeşte şi cum cade, vino încoace, nu-i târziu.../ dar e frumos!... ne/numărate ne/dumeriri stau mărturie/ (din răsărit până-n apus) la cum să fii pe astă scară:/ drept, ascuţit, scalen, obtuz... la cum să urci, dacă urcare/ nădăjduieşti şi crezi că poţi când ştii şi vezi un fel de mână/ cum stinge razele în roţi, cum nimiceşte josul/susul,/ smulgând fuştei după fuştei... cum se întunecă-n afară/ (dar şi-n adânc) sp ...

M-a "uscat" ploaia asta. Până la os. Stau în mijlocul ei şi mă rog să nu se oprească. Fiindcă, vorba aia, dacă ploaie nu e...Nu-i aşa? Mocofanii stau în faţa garajelor, clocotiţi şi întunecaţi de rachiuri, şi suduie ploaia. O suduie în ordine alfabetică, mult, cu duşmănie demnă de cauze mai înalte, dacă demnitatea poate intra în legătură cu ura. Iată, peste drum de biserică se află un garaj. Un garaj deschis toată ziua. Chiar şi noaptea, deseori. Şi, în faţa ga ...

Uite, ca o lance vine, ca o lance vine spre mine, ca o lance aruncată de Dumnezeu... (nu mă poate ocoli, n-o pot evita)... vai de oasele sufletului meu! Se apropie, o aud zbârnâind, şi o aud zbârnâind, însă n-o văd cum arată... (o ştiu din cărţi cu poveşti şi poezie)... vai de carnea mea minunată! Stau liniştit ca un obuz viu în Marele Război de Apărare a Limbii Române... cred că merit... (cu vârf şi îndesat)... ultimul cuvânt care rămâne! Gata, văd lancea, o sim ...

Da, sigur că da! am să mă duc şi la mama!... Chiar şi tata zice, nu să-mi răspundă şi să-şi exprime acordul în legătură cu intenţia mea, ci să-şi arate regretul că el nu se poate duce, merge greu, din ce în ce mai greu: da, sigur că da, du-te la maică-ta! du-te şi spune-i că sunt sănătos! şi nu cumva să-i spui altceva, că nu-i frumos! şi aprinde-i o lumânare şi din partea mea! uite, îţi dau nişte gologani, aşa, să fie plătit, cum ştii că este obiceiul! apri ...

Dau rochii de mireasă, dau ieftin, mai nimic vă costă slăbiciunea splendorii pentru care aţi plâns în dorul lelei şi aţi murit în frig şi aţi mâncat iluzii-nainte de culcare!   Sunt rochii cu beteală, cu stele, cu lipici, croite pe conturul sabinelor antice, sunt rochii după care ar căuta furnici şi tristul Schopenhauer, şi ateistul Nietszche!   Luaţi, fără sfială...am scurte, am şi lungi, am late şi înalte, vremelnice, eterne... luaţi, să vă ajungă de-acum până ...

Când am ajuns în ograda cu troscot şi tei, tata se uita la cer. Sigur, credea că de acolo vine drumul/cărarea spre casă, spre acasă. Se uita fără vorbă, cu ochii mai albaştri decât cerul la care se uita. Chiar mă vedeam în ochii lui cum mă apropii de el, îndepărtându-mă, parcă. În ogradă şi în jurul ei, toate substantivele sunt proprii şi toate sunt la locul lor. Toate verbele ard mocnit, sub liniştea trează de la facerea lumii. Adjectivele sunt frumoase, toate. Interj ...

Eu, când vreau să mănânc pere, nu mă ating de mere nici să mă rogi, nici să mă pici cu ceară. Nici măcar mere interzise nu poftesc, deşi sunt mult mai tentante, da? Eu, când vreau să mănânc pere, şi n-am, încerc să caut undeva, cât mai aproape de locul în care stau şi nu mi-i poftă de mere. Să aflu pomul ne/lăudat cât mai aproape, fiindcă, la vârsta mea ne/meritată, metaforic vorbind, ceastă râvnă mă poate scăpa mortăciune dacă poamele sunt departe...Sigur că ...

Åži ce mai răz/bat clopotele catedralei de alături (un câine latră la eternitate)... se sfârÅŸeÅŸte ultima noapte de dragoste, plecarea umblă cu mâinile dezlegate!...   Dorm singur, visez singur...se face că numai tu vii ÅŸi sfinÅ£eÅŸti catedrala de alături... ÅŸi cu lacrimile tale a tot iertătoare mături păcatele, pe toate le mături!   Mături frumos, frumoaso...cu milă mături prin altarul ostenit ÅŸi somnolent, mături prin visele mele de dragoste... pe când plecarea ...

Uite: văd un om fără picioare.../ stă şi tace într-un cărucior... lângă el, pe bancă, o femeie/ naltă stă picior peste picior! Uite: omul ăsta nici nu cere.../ nici nu am să-i dau măcar un leu... cer femeii să mă împrumute,/ până mâine, pentru omul meu! Uite: bate vântul, văd că bate/ dinspre om spre mine, poate-aud ce înseamnă să nu ai picioare/ nici măcar de frasin sau agud! Uite: n-am ce zice, n-am ce face.../ nici femeia asta n-are bani... merg la ea, zadarnic...Š...