Europa are mai mult de pierdut decât Statele Unite, aliatul său, prin impunerea de sancţiuni Rusiei în dosarul ucrainean, dat fiind că este întotdeauna mai puţin confortabil să fii nevoit să-ţi pedepseşti vecinul decât un adversar situat la celălalt capăt al lumii, notează AFP.
În pofida sancţiunilor impuse de europeni după anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014, Rusia rămâne a cincea piaţă de exporturi pentru Uniunea Europeană, cu 81,5 miliarde de euro în primele 11 luni din 2021. La rândul său, Rusia este al treilea mare exportator în UE, după China şi SUA, potrivit Eurostat, cu mărfuri în valoare de 142 miliarde de euro în acelaşi interval.
"Această relaţie comercială contează pentru noi", a recunoscut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şefa Comisiei a adăugat totuşi că această relaţie "contează încă şi mai mult pentru Rusia", ea precizând că UE este primul partener şi primul investitor în această ţară.
În același timp, marja de manevră nu este câtuşi de puţin aceeaşi pentru Europa, existând riscul de "a se sancţiona pe sine" prin sancţionarea celuilalt în acest tip de conflict.
Exemplul cel mai grăitor este cel al hidrocarburilor, ţintă potenţială în arsenalul de sancţiuni contra Moscovei într-un context de explozie a preţurilor în Europa şi în plin sezon de iarnă, dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar aventura să invadeze Ucraina. Rusia furnizează peste 40% din gazul importat de UE, iar o închidere a robinetului, din cauza fie a sancţiunilor occidentale, fie a unor măsuri de retorsiune ruse, ar risca să împovăreze şi mai mult factura de energie a milioane de familii.
"Există rezerve, dar vorbim aici de câteva săptămâni de consum", explică analistul Guntram Wolff. "Rezervele ar ajunge la zero şi atunci ar fi foarte complicat să se compenseze 100% din importurile de gaz din Rusia cu gaz din Qatar sau de la alţi producători", consideră analistul, atrăgând atenţia asupra riscului de penurie.
Celălalt mare dosar priveşte sectorul financiar din Rusia.
SUA ar putea să interzică tranzacţiile în dolari sau să excludă Moscova din organizaţia Swift - un sistem esenţial de schimburi bancare internaţional creat în 1973 şi din care fac parte 300 de bănci şi instituţii ruse. Potrivit diferitelor scenarii, companiile care fac afaceri cu Rusia s-ar vedea puternic afectate. Germania, aflată în relaţii economice importante cu Rusia, şi-a arătat ostilitatea faţă de ideea unor sancţiuni referitoare la Swift, conform unei surse diplomatice europene.
În acest context, avocatul Olivier Dorgans crede că pe parcursul negocierilor între occidentali ar putea fi aleasă o abordare mai fină, pentru a nu supune companiile europene unor şocuri economice prea mari.
În orice caz, "dacă Statele Unite s-ar decide să acţioneze de unele singure, incidenţa sancţiunilor economice americane în afara frontierelor lor este atât de puternică încât actorii majori din UE, bancari sau energetici, s-ar vedea obligaţi să se conformeze". Cu toate acestea, nu există riscul destabilizării economiei europene, economiștii calificând drept "relativ redus şi de scurtă durată" efectul asupra economiei zonei euro al sancţiunilor, prin comparaţie cu riscurile legate de pandemie.
