Curtea Supremă suedeză a respins luni cererea Turciei pentru extrădarea jurnalistului Bülent Kenes, solicitată personal de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a da undă verde aderării Suediei la NATO, informează France Presse.
Instanţa superioară, abilitată să judece recursurile contra extrădărilor, a reţinut ''mai multe obstacole'' în calea predării acestui fost redactor-şef al cotidianului Zaman către autorităţile turce.
Bülent Kenes (53 de ani) este acuzat de Ankara că a fost complice la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 şi că este membru al mişcării güleniste. Autorităţile turce susţin că predicatorul musulman Fethullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA, s-a aflat în spatele tentativei de puci din 15-16 iulie 2016, în care au murit 246 de persoane, potrivit postului CNN Türk.
Curtea Supremă a explicat că acuzaţiile aduse de Ankara la adresa jurnalistului sunt ''infracţiuni politice''. ''Există un risc de persecuţie pe baza convingerilor sale politice. Aşadar, nu are loc o extrădare'', a declarat judecătorul suedez Petter Asp.
Fostul editorialist al cotidianului Zaman a spus că este ''bucuros'' în urma deciziei, dar a acuzat ''regimul Erdogan de fabricarea de acuzaţii'' contra sa. ''Sunt un jurnalist, nu un terorist'', a afirmat el, declarându-se ''convins că regimul va utiliza alte metode pentru a-i face viaţa în Suedia cât mai dificilă cu putinţă''.
În afară de Ungaria, care urmează să ratifice la începutul anului viitor aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO, Turcia este singura ţară ce împiedică intrarea celor două state nordice în Alianţa Nord-Atlantică.
La scurt timp după Summitul de la Madrid (28-30 iunie), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”teroriste” de către Ankara.
În timpul unei vizite a premierului suedez Ulf Kristersson la Ankara pentru a-l convinge pe Erdogan, acesta din urmă a fost întrebat despre zecile de extrădări cerute de Turcia în cadrul discuţiilor.
Şeful statului turc nu a menţionat decât un nume, cu titlu de exemplu: cel al lui Kenes, pe care îl acuză că este ''terorist''.
Extrădările militanților kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.
Guvernul de la Stockholm subliniază că justiţia suedeză este independentă, având ultimul cuvânt, şi că deciziile deja luate de ea nu pot fi repuse în discuţie.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis în luna mai să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.
