Duminică, 27 martie 2016, Chişinău. Dis-de-dimineaţă, pe străzile capitalei celui de-al doilea stat românesc se întinde o mare tricoloră. În tot acest peisaj care exprimă dorinţa basarabenilor de Reunire, o mână de tineri, adepţi ai partidelor de stânga, ameninţă că vor organiza un marş la Iaşi, pentru independenţa Moldovei. Visele utopice ale aşa-zişilor „statalişti” se risipesc în timp ce zeci de mii de oameni se apropie de Teatrul Naţional de Operă şi Balet. În acelaşi timp, la Palatul Naţional se scrie istorie: renaşte Sfatul Ţării 2. Vocea manifestanţilor care marchează împlinirea celor 98 de ani trecuţi de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă răsună în toată ţara, anunţând că „Unirea României cu Republica Moldova a intrat în linie dreaptă”.
Inimile românilor bat la unison
Înfăşuraţi în tricolor, ţinând în mâini pancarte cu mesaje unioniste sau pur şi simplu păstrând în piept simţirea românească, românii din Moldova, Ardeal şi Ţara Românească s-au regăsit la Chişinău. Zeci de mii de manifestanţi din Galaţi, Brăila, Tulcea, Cluj, Bucureşti, Sibiu, Vrancea, Orhei, Soroca, Rezina, Cahul, Sângerei şi nu numai au scandat mesaje precum „Unire”, „România n-a avut graniţă la Prut”, „Basarabia e România” sau „Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti”. Sloganurile din piaţă au confirmat faptul că, pe cele două maluri de Prut, românii au un ideal comun. Totuşi, mai există voci contradictorii, dar a căror opinie poate fi explicată, având în vedere că nici măcar de la televizor nu au aflat ce se întâmplă cu adevărat pe 27 martie, la Chişinău.
Sfatul Ţării 2 şi parcursul Reunificării
După ce, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a semnat Actul Unirii, 98 de ani mai târziu, în care regăsim dezbinări, foamete, deportări şi îndoctrinări, s-a constituit Sfatul Ţării 2, forul reprezentativ al unioniştilor. Peste 1.700 de delegaţi din toate raioanele Republicii Moldova au adoptat Foaia de parcurs a Reunificării cu România până în anul 2018.
„Ştim de unde am pornit şi unde vrem să ajungem. Strategia noastră se bazează pe o serie de paşi concreţi, care decurg din abordarea pragmatică a procesului de Reunificare. Pasul final este ca, în 2018, Unirea să fie votată în cele două parlamente”, a precizat Constantin Codreanu, coordonator al Blocului Unităţii Naţionale şi membru al grupului de iniţiativă pentru crearea Sfatului Ţării 2.
În forul reprezentativ al unioniştilor, format din toate categoriile sociale, regăsim nume marcante: Nicolae Dabija, Mircea Druc, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Ion Negrei, Eugen Doga, Arcadie Suceveanu, Iurie Colesnic, Vasile Iovu, Petru Bogatu.
Proclamaţia de constituire a Sfatului Ţării 2, cât şi declaraţia cu privire la Reunirea celor două state româneşti au fost votate simbolic, în unanimitate, şi de cele câteva zeci de mii persoane prezente la marş.
"Actul Unirii votat la 27 martie 1918 nu a fost anulat"
Declaraţiile despre "copilul furat şi abandonat", Basarabia, au curs râuri. Nimeni nu a uitat istoria celei mai pribegite provincii româneşti. „Actul Unirii Basarabiei cu România nu a fost anulat până în prezent de nimeni. Tratatul încheiat între Rusia şi Turcia, la 16 martie 1921, consemnează că părţile consideră anulate toate tratatele precedente semnate de Imperiul Otoman şi cel Ţarist, inclusiv cel din 16 mai 1812, de la Bucureşti, prin care teritoriul dintre Prut şi Nistru fusese anexat de Rusia. Pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România s-a încadrat în normele dreptului internaţional, părţile semnare recunoscând faptul că, din punct de vedere geografic, etnografic, istoric, Basarabia a fost din vremurile vechi pământ românesc şi a constituit o parte integrantă şi indivizibilă a Principatului Moldovei”, a declarat scriitorul şi membrul Sfatului Ţării 2, Nicolae Dabija.
La Chişinău s-a spus „Da”, pentru Unire, pe 27 martie 2016, iar Foaia de parcurs este pregătită… „Acest 27 martie a fost cel mai răsunător şi cel mai aproape de Unire, pentru că s-ar putea ca un nou 27 martie să ne regăsească într-o ţară unită”, a conchis Anatol Ursu, preşedintele mişcării civice „Tinerii Moldovei”.
