Peste 7.000 de străini au solicitat în 2016 vize de lungă durată pentru şederea pe teritoriul ţării noastre. A crescut numărul cetăţenilor străini care au venit să muncească în România, dar şi al celor care au solicitat o formă de protecţie internaţională, aflându-se în prezent în centrele de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Pentru cetăţenie, loc de muncă, afaceri, chestiuni familiale ori şedere temporară, mii de străini au cerut, în 2016, permisiune autorităţilor pentru şedere legală pe teritoriul României, cifrele fiind, potrivit statisticilor, în creştere faţă de anii precedenţi. Un aport semnificativ l-a avut, pe linia solicitărilor de azil, relocarea refugiaţilor din Siria, Pakistan sau Irak, peste 500 de persoane ajungând în centrele de cazare din România unde urmează programe de integrare.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în 2016, peste 12.000 de cetăţeni străini au solicitat oficiilor consulare din străinătate vize de şedere în România. Din cele peste 10.000 de cereri admise, peste 7.400 au fost pentru vize de lungă durată.
Interesant este că, faţă de 2015, a crescut cu 14 procente numărul străinilor care şi-au arătat interesul de a munci în România. Autorităţile române au emis 2.887 de vize de muncă sau detaşare pentru cetăţenii străini, cele mai multe, 2.266, fiind pentru lucrători permanenţi şi numai 162 pentru detaşaţi.
Şi solicitanţii de azil au fost mai mulţi cu aproape 50 la sută faţă de 2015, situaţia fiind explicată de relocarea maselor de refugiaţi proveniţi din Orientul Mijlociu. „În decursul anului 2016 au fost înregistrate 1.886 de cereri de azil, în creştere faţă de anul 2015 cu 49 la sută. Acest fapt se datorează faptului că în cursul anului trecut au fost relocate din Grecia şi Italia, în baza deciziilor UE, 554 de persoane. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria - 816, Irak - 472, Pakistan - 93 şi Afganistan - 80”, precizează Ermina Mihai, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări.
Dintre străinii relocaţi în România, 824 au primit o formă de protecţie. 590 dintre aceştia au deja statut de refugiat, 479 fiind înscrişi în programul de integrare.
