Armenia şi Azerbaidjan au raportat marţi, confruntări la graniţă, soldate cu decese în rândul trupelor azere, în cea mai recentă izbucnire a violenţelor dintre cele două ţări aflate în conflict, relatează AFP, preluată de News.ro.
Schimburi de focuri frecvente au fost raportate de-a lungul frontierei lor comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku. asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah. „Marţi, la ora 00,05 (luni, 20,05 GMT), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intens, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk”, a anunţat Ministerul armean al Apărării, care a subliniat că Azerbaidjanul a folosit şi drone. La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor de graniţă Dashkesan, Kelbajar şi Lachin, adăugând că s-au înregistrat pierderi în rândul armatei azere.
Vecinii au dus două războaie – în anii 1990 şi în 2020 – în regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată de armeni. Şase săptămâni de lupte din toamna anului 2020 au provocat peste 6.500 de morţi şi s-au încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia. Ca parte a acordului, Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controlase de zeci de ani, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de soldaţi ruşi de menţinere a păcii pentru a supraveghea fragilul armistiţiu. În timpul discuţiilor mediate de Europa de la Bruxelles, în mai şi aprilie, preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Pashinian au convenit să „avanseze discuţiile” cu privire la un viitor tratat de pace.
Premierul Nikol Pashinian a vorbit la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul de stat american Antony Blinken, care şi-au exprimat regretul faţă de agresiunea de la Baku. În timpul acestor discuţii, Pashinian a spus că speră într-un „răspuns adecvat din partea comunităţii internaţionale” în faţa „agresiunii” Azerbaidjanului.
