Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
5 comentarii

* Chiar dacă valoarea împrumuturilor a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 11 milioane de euro, mai sunt de recuperat aproape 130 milioane de euro * Băncile, nevoite să renunţe la creditele neperformante pentru a-şi curăţa bilanţurile


În primul trimestru al acestui an, valoarea creditelor restante de pe piaţa bancară gălăţeană a scăzut cu 50 milioane de lei (echivalentul a aproximativ 11 milioane de euro), ajungând la valoarea totală de 584 milioane de lei, rezultă din datele furnizate de BNR. Astfel se consolidează tendinţa instituţiilor de credit de a-şi curăţa bilanţurile bancare, prin vânzarea portofoliilor de credite neperformante şi prin modificarea condiţiilor de acordare a împrumuturilor, atât la nivelul populaţiei, cât şi la nivelul companiilor.

Procesul de "curăţenie" a sistemului bancar a debutat încă din cursul anului trecut, când, pentru a pune în practică recomandările băncii centrale, instituţiile de credit au fost nevoite să-şi recalibreze activitatea şi să revină la principiile unei intermedieri financiare pe baze realiste, fără a mai ascunde „sub preş” creditele a căror şanse de recuperare erau din ce în ce mai mici.

Reaşezarea pieţei bancare s-a tradus, la nivelul Galaţiului, printr-o restrângere a volumului împrumuturilor la un total de 3.592 milioane de lei, cu aproape 300 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă, după cum am amintit, ajustarea a însemnat şi o reducere a valorii împrumuturilor neachitate. Astfel, dacă la sfârşitul primului trimestru al anului trecut ponderea creditelor restante în totalul creditelor era de 21,23 la sută, la sfârşitul primului trimestru din acest an procentul creditelor restante era de 16,26 la sută.

Comparativ cu restul ţării

Chiar dacă piaţa bancară gălăţeană, analizând procentele creditelor restante, pare a se simţi ceva mai bine ca în trecut, suntem încă departe de media la nivel naţional. Astfel, pe întreaga piaţă bancară românească, volumul creditelor era de aproape 212 miliarde de lei, în timp ce valoarea creditelor restante era de 24,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ponderea acestora din urmă este de aproximativ 11,56 la sută.

Pe de altă parte, dacă în anii trecuţi Galaţiul ajungea constant ca nivel al restanţelor pe primele locuri la nivel naţional, în prezent altele sunt judeţele în care par a fi problemele cele mai mari. Aparent paradoxal, zonele mai dezvoltate au ajuns să fie şi cele cu credite neperformante mai numeroase. Explicaţia este aceea că zonele mai dezvoltate au atras împrumuturi mai multe, dar odată cu ele şi credite neperformante mai mari.

Astfel, la sfârşitul primului trimestru al acestui an, la creditele în valută, cele mai mari restanţe erau în Bucureşti (6,28 miliarde de lei), Timiş (955 milioane de lei) şi Cluj (759 milioane de lei). Spre comparaţie, la nivelul judeţul Galaţi, volumul creditelor restante în valută era echivalentul a „doar” aproximativ 276 milioane de lei.

În ceea ce priveşte creditele în lei, la nivel naţional cele mai mari restanţe se înregistrau în Bucureşti (2,36 miliarde de lei), Braşov (610 milioane de lei) şi Constanţa (447 milioane de lei). Galaţiul înregistra, după primele trei luni ale acestui an, restanţe cu puţin peste 308 milioane de lei, fiind în urma unor judeţe precum Timiş (439 milioane de lei) sau Prahova (341 milioane de lei).

Unde sunt restanţele de altădată?

Nivelul actual de 16,26 la sută al creditelor restante în totalul creditelor contractate de piaţa bancară gălăţeană este apropiat de cel de acum trei, patru ani. Mai exact, în aceeaşi perioadă din 2011, împrumuturile neonorate de gălăţeni aveau o valoare de 570 milioane de lei, reprezentând 14,68 la sută din totalul împrumuturilor, iar în 2012 erau de aproape 620 milioane de euro (15,04 la sută din creditele contractate). Suma este mai mică decât valorile atinse în 2013 şi 2014, de 803 milioane de lei (20,24 la sută din totalul împrumuturilor) şi 827 milioane de lei (21,23 la sută din total), dar încă foarte departe de nivelul de 264 milioane de lei al restanţelor din 2010. Procentul de atunci, de 6,72 la sută credite restante din total, ar părea astăzi un "vis". Până la revenirea Galaţiului la acele procente, bancherii vor mai avea însă destul bătăi de cap.

Care este trendul pe piaţa bancară

Ajustarea pieţei bancare va continua, potrivit informaţiilor din piaţa financiară, şi în perioada următoare. Volumul portofolilor de credite neperformante din România este estimat să crească de la două, trei miliarde de euro în 2014 la aproximativ şapte, opt miliarde de euro în 2015. Aceste pachete de credite, achiziţionate uneori chiar şi la mai puţin de 20 la sută din valoarea lor nominală, ajung la societăţile specializate în recuperarea datoriilor, acestea urmând să trateze mai departe modalităţile de recuperare a împrumuturilor de la foştii clienţi ai băncilor.

Faptul că sistemul bancar începe să se cureţe se face simţit şi prin trendurile de pe piaţă, iar creditarea este de aşteptat să se mai dezmorţească în trimestrul doi al acestui an. Potrivit ultimului sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, realizat de BNR, dacă în primul trimestru atât cererea, cât şi oferta de creditare s-au menţinut în general constante, până la sfârşitul lunii iulie ar urma să crească cererea atât la creditele imobiliare, cât şi la creditele de consum destinate populaţiei. În prezent, la nivelul judeţului Galaţi, creditele imobiliare au o valoare de 848 milioane de lei, iar cele destinate consumului au ajuns la 996 milioane de lei.

Pe parcursul trimestrului doi ar urma, potrivit sondajului BNR, să crească şi cererea de credite din partea întreprinderilor. În judeţul Galaţi, la această categorie de împrumuturi se înregistrează credite în valoare de 1,68 miliarde de lei. Băncile apreciază că riscurile asociate întreprinderilor mici şi mijlocii sunt în scădere, dar riscurile asociate microîntreprinderilor sunt încă mari.

Cât se mai recuperează din creditele cu probleme

La nivelul băncilor, pierderea medie în caz de nerambursare pentru creditele populaţiei intrate în stare de nerambursare a fost, în primul trimestru al acestui an, de circa 35 la sută, potrivit sondajului realizat de BNR. Pe categorii de credite, pierderea medie în caz de nerambursare pentru creditele imobiliare s-a situat în jurul valorii de 30 la sută. Pierderea medie pentru creditele de consum garantate cu ipoteci a fost în jurul valorii de 35 la sută, în timp ce pentru creditele de consum negarantate cu ipoteci şi pentru cardurile de credit, pierderea medie în caz de nerambursare a înregistrat valori de circa 70 la sută, respectiv, 60 la sută.


CITEŞTE ŞI: REDUCERI pentru românii care au luat CREDITE ÎN FRANCI de la Volksbank

Citit 14542 ori Ultima modificare Marți, 26 Mai 2015 15:12

5 comentarii

  • postat de DNA Luni, 10 August 2015 19:52 89.137.231.*** Link la comentariu
    0
    0

    AR TREBUI IMPUSCAT ISARESCU ACEST EXPIRAT CARE A FOST PLATIT DE ROMANI SI A FACUT JOCUL BANCILOR EUROPENE. NESIMTIT.

    Raportează
  • postat de Milton Marți, 28 Iulie 2015 09:43 89.136.6.*** Link la comentariu
    0
    0

    Ar trebui mult curaj si fonduri ( dar cine ar indrazni ? ) pentru o ancheta jurnalistica in ce priveste ,, curatarea ,, de credite neperformante ... prin off-shore-uri ale bancilor cu tranzactii fabuloase iar noi eram sensibilizati si prin ,, soprana ,, BNR ce pierderi masive au bancile datorita creditelor neperformante .

    Raportează
  • postat de FUGITI DE BANCI Duminică, 07 Iunie 2015 15:18 79.116.127.*** Link la comentariu
    0
    2

    la BRD Galati in genunchi au fost rugati sa ajute un client,,,,au raspuns SEC inca o casa ipoteca sau 10.ooo euro. Cu rate retinute pe statul de plata TOT au scos casele la licitatie prin executorul agreat de banca. Sfatul meu - NU doresc nici la dusmani sa treaca prin ce trec EU.

    Raportează
  • postat de un fost client al BCR Luni, 11 Mai 2015 23:18 5.13.228.*** Link la comentariu
    0
    6

    Un post mai mult decat binevenit si bine documentat. Felicitari!!!
    Eu sunt cu un proces pe rol la Bucuresti, impotriva BCR, pentru aceleasi clauze abuzive. Numarul mic de comentarii pe acest articol, arata cat inteleg romanii din a-si apara interesul, in baza legilor existente.
    Totusi, nu am incetat sa am incredere in banci si sper ca banca Transilvania sa rezolve in mod corect pt clienti aceasta situatie, preluata de la defuncta Volksbank.

    Raportează
  • postat de RAMANEM FARA CASE asta se intampla....NU FITI SCLAVII BANCILOR! Vineri, 08 Mai 2015 06:34 5.13.148.*** Link la comentariu
    1
    6

    Susțin Legea Falimentului Personal
    13 ore ·
    Asociatia De Consiliere a Clientilor Bancari Si a Asiguratilor Din Romania:
    Clientilor Volksbank care doresc sa evite sa se judece cu banca pentru restituirea sumelor incasate abuziv si pentru transformarea soldului creditului in Lei la cursul valutar de la data acordarii si care au primit Oferta de la Banca Transilvania, le recomand sa studieze cu atentie aceasta Oferta si sa se asigure ca respecta cele de mai jos si ca vor avea parte de o negociere cu banca pe toate aspectele.
    In cererea de negociere le recomand sa mentioneze urmatoarele:
    “- acceptam restituirea integrala a comisionului de risc si administrare si marja băncii (Atenție in oferta d-voastra sa fie o marja de maxim 3%!!!)
    - acceptam reducerea de _____ % din soldul creditului (mentionati procentul in functie de valoarea din oferta d-voastra - valoarea maxima din ofertele pe care le-am studiat a fost de 22,5%).
    - solicitam ca aceasta reducere a soldului cu 22,5% sa se realizeze anterior scaderii din sold a comisionului incasat de banca abuziv, conform Comunicatului de presa al bancii.
    - dorim conversia in lei a creditului
    - nu acceptam comisioane fără prestarea unui serviciu si dorim in acest caz ca valoarea lor sa fie expres menționata in contract.
    - solicitam introducerea suplimentara in Oferta si Contract, a unei clauze care limiteaza pragul maxim de variabilitate a dobanzii la 5 %, indiferent de variatia ROBOR, la Oferta de conversie in lei.
    Apreciem ca acest contract de credit incheiat pe termen lung, trebuie sa-si pastreze caracterul comutativ pe intreaga perioada contractuala, cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala (potrivit art. 1235-1239 Noul Cod civil), obiectul contractului trebuie sa fie determinat si determinabil (potrivit art. 1225-1234 Noul cod civil) in ceea ce priveste valoarea totala a costurilor creditului ramas de restituit si perioada.
    Solicitam ca in Contractul de credit si in Oferta sa se mentioneze ca indiferent de variatia ROBOR, dobanda din contractul de credit nu poate depasi pragul maxim de 5%.
    Facem aceste solicitari in baza Principiilor de drept care guverneaza aceasta materie, respectiv:
    - Principiul transparentei si previzibilitatii costurilor totale ale creditului
    - Principiul Solidarismului contractual si al exercitarii drepturilor si obligatiilor cu buna credinta.
    - Principiul echilibrului contractual.
    In baza legislatiei speciale aplicabile si chiar a Legii 193/2000, avem dreptul recunoscut de lege sa negociem orice contract si orice clauza contractuala chiar daca face parte din Capitolul Costuri.
    Apreciem ca trebuie respectat gradul maxim de indatorare al consumatorului pe toata perioada contractuala pentru a limita riscurile care pot sa survina din cauza unor situatii imprevizibile si INDEPENDENTE de vointa si culpa clientului.
    La semnarea primului contract de credit banca Volksbank a transferat toate riscurile contractului catre consumator, cu incalcarea Principiului potrivit caruia cine are sanse de castig, respectiv cine realizeaza profit, trebie sa-si asume si riscurile aferente, astfel incat, prin aceasta CERERE DE NEGOCIERE dorim sa evitam in viitor suportarea integrala a riscului de crestere ROBOR catre noi si dorim limitarea acestui risc prin stabilirea unui prag maxim de dobanda la 5% -indiferent de majorarea ROBOR pe perioada creditului.
    In analiza CERERII DE NEGOCIERE va rugam sa aveti in vedere ca suntem in aceasta situatie vulnerabila, datorita culpei bancii Vooksbank, care desi a incasat de la noi un comision abuziv de risc/administare a impus spre semnare un contract standard care nu continea clauze de protectie in fata riscului valutar major.
    Pentru a se respecta principiul Solidarismului contractual si al echilibrului si utilitatii contractului de credit pentru ambele parti semnatare, atata timp cat banca a stabilit prin Oferta si Contract in mod exact MARJA DE PROFIT, apreciem ca si noi, consumatorii, avem acelasi drept recunoscut de lege de a limita prin clauzele unui contract, MARJA DE RISC SI DE PIERDERE pe care in caz de nevoie sa o suportam, la valoarea totala de 5%.
    In drept invocam atat prevederile din Legea nr. 363/2007 din 21/12/2007, privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor:
    Art. 9. Pentru a determina dacă o practică comercială recurge la hărțuire, constrângere, inclusiv la forța fizică sau la influența nejustificată, se iau în considerare următoarele elemente:
    a)momentul, locul desfăşurării, natura şi/sau durata acesteia;
    b) recurgerea la amenințare, la un limbaj sau la un comportament abuziv;
    c) exploatarea de către comerciant a unei situații nefericite sau a unei circumstanțe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raționamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influențării deciziei consumatorului cu privire la produs;
    d) orice obstacol oneros sau disproporționat, neprevăzut în contract, impus de comerciant, atunci când consumatorul doreşte să îşi exercite drepturile contractuale, inclusiv dreptul de a înceta contractul sau de a schimba produsul ori de a se adresa unui alt comerciant;
    Data, numele si semnatura __________________ “

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.