Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
8 comentarii

* Sunt ani de când nu s-au mai investit bani în reabilitarea bălţii * Proprietarul locului spune că n-are statutul necesar pentru a investi, în vreme ce custodele spune că ar da bani, dar n-are de unde * Speranţă de supravieţuire a zonei protejate stă în implicarea statului


O baltă de 139 de hectare, declarată zonă protejată, mai are un pic şi seacă, din pricina nepăsării statului. Este vorba despre balta Tălăbasca, din comuna gălăţeană Tudor Vladimirescu, pe care de ani buni nimeni nu o alimentează cu apă şi nimeni nu o păzeşte. Vin acolo, în perioadele de migraţiune, tot felul de păsări ihtiofage. Cresc animale ca şobolanul de apă şi bizamul, se găsesc şerpi specifici zonei, broaşte de lac şi tritoni… şi câte şi mai câte. Balta şi împrejurimile ei, separate cu diguri înalte de restul lumii, ar trebui să fie un paradis pentru pasionaţii de peisaje sau de fotografiat păsări, dar şi pentru pescarii amatori. Din păcate, în loc de paradis, la Tudor Vladimirescu a rămas doar un peisaj dezolant. De pe diguri se vede stufărişul masiv, care a luat în stăpânire mare parte din mal. Dincolo de el, se vede balta, adâncă de nici măcar jumătate de metru. Vara, tudorenii săraci mai intră prin apa care le ajunge până mai sus de glezne şi aruncă nişte plase improvizate, în căutare de peşte. Nu le spune nimeni nimic. Nici n-are cine.

Cum a ajuns în asemenea hal balta care odinioară era exploataţie piscicolă cu cherhana la mal? Nepăsarea şi legile prost făcute au stat la baza părăsirii bălţii Tălăbasca. Acum, proprietarul de drept al bălţii, adică Primăria comunei Tudor Vladimirescu, susţine că n-are ce face pentru a salva balta din starea jalnică în care se află. În schimb, custodele bălţii, Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, cu sediul la Focşani, spune că ar avea multe de făcut pentru baltă, dar că momentan statul nu-i dă niciun ban ca să-şi materializeze proiectele. Singura speranţă a bălţii Tălăbasca stă acum într-o plan de managament al custodelui, pe care Ministerul Mediului ar urma să-l finanţeze. Evident, dacă vor fi bani şi dacă Guvernul nu se va gândi că trăieşte gălăţeanul bine merci şi fără broaşte, şi fără păsări, şi fără bizami…

Un proprietar şi mai mulţi custozi

Vântul şi ploaia au şters aproape de tot panoul de pe marginea DN 25 care indică drumul spre balta Tălăbasca. Se mai poate citi însă că aria protejată este una “de interes naţional” şi că e în custodia societăţii Negro SRL. De fapt, Negro SRL a fost custode al bălţii şi, potrivit oamenilor de prin comună, chiar a investit bani în menţinerea acesteia în stare bună. A renunţat însă demult la custodie, cel mai probabil sub povara legilor de mediu şi a concurenţei de pe piaţa peştelui. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, aceasta a devenit custode al sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior (din care face parte şi balta) prin semnarea Convenţiei de Custodie nr. 0046/23.02.2010 din 23.02.2010. La acel moment, zona fusese deja declarată Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr.1.284 din 31.10.2007.

“Dacă există custode, noi nu putem interveni!”

Viceprimarul Dumitru Chiosa spune că primăria comunei Tudor Vladimirescu este “doar” proprietar şi că nu poate interveni în reabilitarea bălţii. “Tot ce putem face noi este să asigurăm curăţenia în jurul digurilor şi pe maluri. Curatorul este cel care poate să facă acolo eventuale lucrări, cu toate că nici pe ei nu i-am mai văzut pe aici demult… Să nu credeţi că nu au fost oameni care să vrea să investească aici. Au fost! E totuşi o baltă de 139 de hectare! Nu poţi face fermă piscicolă, ce-i drept, dar pescuit de agrement s-ar putea practica. Problema este că, imediat ce au auzit de statutul de arie protejată al bălţii, investitorii au făcut stânga împrejur şi duşi au fost. Nimeni nu vrea să se lege la cap cu balta asta, din cauză că legislaţia de mediu este foarte strictă”, spune Dumitru Chiosa.

Adevărul este că, dacă n-am fi ştiu de existenţă bălţii, doar în baza panoului de la DN 25 care o indică, nici nu ne-am fi dat seamă unde este Tălăbasca şi ce e cu ea!

“Statul n-a dat un ban, deşi zona este importantă!”

Reprezentantul custodelui, adică Matei Dragomir, de la Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, a declarat că soluţii de reabilitare a zonei protejate există, doar că nimeni nu le finanţează.

“Din punctul meu de vedere, această arie protejată este de maximă importanţă în acest moment, chiar dacă acolo sunt probleme. Există acolo o suprapunere de elemente care prezintă interes ştiinţific şi de mediu. Tălăbasca este o zonă protejată atât pentru păsări, cât şi pentru mamifere şi nevertebrate. Situaţia s-a agravat acolo încă din 2012, când balta aproape că a secat. De atunci, nivelul apei a rămas scăzut. Pentru a rezolva situaţia, noi am creat un plan de management pentru această zonă şi l-am depus la Ministerul Mediului. Sperăm ca până la finele anului să fie aprobat, iar la începutul lui 2016 să primească şi finanţare”, a declarat Matei Dragomir.

Reprezentantul Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice mai spune că, printre soluţii, se numără şi procurarea unei aducţiuni de apă, pentru alimentarea bălţii din Siret. “Vorbim aici despre un sistem de pompe, cu care să se scoată apă din Siret şi să se crească nivelul bălţii peste cât o poate alimenta pârâul Călmăţui. Putem închiria sau cumpăra acest sistem. Evident, trebuie aplicate şi alte măsuri de întreţinere, deoarece alimentarea aceasta artificială este scumpă şi nu se poate realiza foarte des”, mai spune Matei Dragomir. Potrivit sursei citate, custodele ar fi cel care ar urma să primească banii de la stat şi să realizeze investiţiile. Matei Dragomir a mai spus însă că cea mai bună soluţie pentru a asigura un viitor bun bălţii ar fi ca un investitor să o preia.

“Este adevărat că legislaţia de mediu e strictă, dar există portiţe. Ar fi şi absurd să iei o baltă creată de om pentru a produce peşte şi să spui că acolo nu mai are nimeni voie să facă nimic, decât să se uite. Ceea ce putem face noi, în prezent, este să organizăm excursii cu copiii, să le asigurăm echipament ca să studieze păsările şi să le dăm, spre exemplu, lunete ca premiu”, a conchis Matei Dragomir.

Tălăbasca exista şi în secolul al XVII-lea

Nici nu mai ştim, cu siguranţă, cât de vechi e numele de Tălăbasca şi ce desemna el, de fapt. Avem însă câteva indicii. Spre exemplu, în lucrarea sa „Tradiţia, promotoare a pescuitului gălăţean”, Tudose Tatu scria că, după 1660, „Tălăbeşti ar fi fost situaţi în partea de Est a actualei comune Tudor Vladimirescu, unde exista o Baltă Tălăbasca - cunoscută sub numele de balta Călmăţuiului - Movila Tălăbasca şi o gârlă Tălăbasca, gârlă cu un curs paralel cu al Siretului”. Totodată, însă „înainte de 1658, o parte din cursul râului Bârladului vechi, devenit Bârlăzel în zona din jos, purta numele de Tălăbasca. Era cursul râului ce se vârsa în Dunăre, curs devenit în timp gârlă”, mai scrie Tudose Tatu. Lucrarea citată avansează ideea că numele cursului de apă ar fi provenit de la numele satului, la rândul său numit după vreun Talabă, de descendenţă cumană.

În secolul trecut, pescuitul în baltă era atât de dezvoltat, încât pe mal se deschisese o cherhana. În urmă cu vreo 20 de ani, balta era adâncă de un metru şi jumătate. Acum, la o secetă mai lungă, Tălăbasca riscă să sece…

Foto Gabriel Kolbay

Citit 14215 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Decembrie 2015 01:34

8 comentarii

  • postat de un pescar Miercuri, 27 Aprilie 2016 08:48 5.13.179.*** Link la comentariu
    0
    0

    in momentul asta balta a crescut si se varsa in Siret dar nimeni nu inchide vana care este la digul Siretului , nu este nevoie de a pompa apa din Siret ci cand nivelul apei este ridicat s-a se inchida vana de la digul dinspre Siret

    Raportează
  • postat de nedumerita Joi, 24 Decembrie 2015 15:53 5.13.205.*** Link la comentariu
    0
    6

    nu va mai bateti capul cu aceasta balta pentru ca daca faceti diferenta intre suprafata luciului de apa care este inregistrat in documente si suprafata ramasa astazi ve-ti vedea ca exista o diferenta de teren ce astazi este folosita ca teren arabil de anumite persoane, care de fapt nu cred sa plateasca statului impozit .S-a facut vreo verificare/?

    Raportează
  • postat de gheorge Sâmbătă, 28 Noiembrie 2015 02:05 69.50.161.*** Link la comentariu
    1
    6

    "Problema este că, imediat ce au auzit de statutul de arie protejată al bălţii, investitorii au făcut stânga împrejur şi duşi au fost. Nimeni nu vrea să se lege la cap cu balta asta, din cauză că legislaţia de mediu este foarte strictă”, "
    Foarte bine - daca nu stie nimeni cum se munceste fara fonduri dar cu beneficii in produse (poate nu se apuca aceeasi caracatita - statul sa impoziteze "beneficii" fara circularea banilor), sa ramana cat mai nestricata pentru copiii si copiii copiilor nostri.
    Ca si Rosia Montana si multe, cate 'or mai fi: numai la bani va sta mintea, numai cu bani (ca orice prost) credeti ca "se poate".
    Estimarea financiara "vine" dupa ce se face ceva in realitatea fizica.
    In ziua de azi, omul adus in stadiul de ipostas idiot vede bani peste tot, numai in buzunarul lui -nu.

    Raportează
  • postat de Alicia Vineri, 27 Noiembrie 2015 10:03 213.177.4.*** Link la comentariu
    1
    3

    @Tatu T: Stimate domn, Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice este un ONG. Adica o organizatie non-profit. N-are treaba cu guvernul de tehnocrati, nu-i poate da afara Ciolos. In multe activitati se bazeaza pe voluntariat. Eu stiu ca au, insa, si niste experti foarte buni pe mediu in organizatie. Dar treaba serioasa nu pot face decat atunci cand primesc finantare pentru investitii. Au facut proiecte frumoase si bune in zona Vrancea insa banii de la stat nu vin usor. Solutia sunt fondurile UE pe mediu care trebuie accesate, sa speram ca o vor face. Investitii nu pot exista pana nu aproba Ministerul Mediului planul de management, asa-i legea, arza-o-ar focu'. Dupa aia, insa, e musai sa faca rost de bani de investit, altfel acelasi minister trebuie sa-i ia custodia si s-o dea altuia. Sper ca am explicat clar si fara invective.

    Raportează
  • postat de Tatu T Joi, 26 Noiembrie 2015 16:24 89.137.231.*** Link la comentariu
    1
    2

    Domnul Matei Dragomir, de la Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice!
    Ce naiba a facut institutia din care faceti parte din 2012 incoace! Si-a dat cineva demisia din fruntea ei, invocand motive de impotenta?! Aloo! Guvern de tehnocrati! Da-ti afara toate jegurile ce sug banii contribuabililor si dorm, declara, se scarpina in cap, in cur, spera! Faceti curatenie, ca de nu, cine stie ce va mai asteapta!

    Raportează
  • postat de George Joi, 26 Noiembrie 2015 09:13 5.13.244.*** Link la comentariu
    0
    7

    La inceputul lunii, Viata Libera ne semnala finalizarea unui proiect care promova pescuitul ca ocupaţie tradiţională. Diversi "specialisti" ai urbei au facut in cadrul proiectului o sumedenie de strategii, de planuri de dezvoltare durabila, chestii "practice" de genul acesta, au luat frumos banul prevazut in proiect, au mai bagat in gura o maslina, un mizilic la banchetul de final si au plecat acasa fericiti ca au mai absorbit niste fonduri. Concret ce a ramas in urma? Ce beneficii a avut comunitatea in urma unui astfel de proiect? Problema este ca atunci cand e vorba de lucruri concrete nu exista bani, nimeni nu e responsabil, nimeni nu a gresit si toti incearca sa plaseze motanul in curtea altcuiva.

    Raportează
  • postat de cici Miercuri, 25 Noiembrie 2015 16:22 5.13.203.*** Link la comentariu
    0
    10

    a facut cineva un calcul sa vada cata suprafata avea balta cand era cherhanaua pe mal? acum cand nimeni nu s-a mai interesat de ea, suprafata luciului de apa este tot mai mic si terenul ramas ce poate fi cultivat, tot mai mare.Cine il foloseste,oare, ce asociatie agricola are teren in vecinatatea baltii?
    POATE se asteapta o lege de catre cei interesati, pentru a se putea lua cu acte si acest teren cum s-a mai facut in 1997 cand multi cetateni proprietari au ramas cu "buza umflata" pierzandu-si o parte din proprietate prin acea retinere de 10% din teren si restituita doar celor care au fost mai aproape de"cei din primarie". Prostii ,adio si la cimitir pamant!

    Raportează
  • postat de Simona Miercuri, 25 Noiembrie 2015 12:40 81.12.149.*** Link la comentariu
    0
    17

    Interesant articol!
    De astfel de articole avem nevoie sa citim si sa stim cat mai multe despre asezarile noastre.
    Felicitari d-le ziarist!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.