UN PARADIS APROAPE PIERDUT! Balta Tălăbasca, zonă protejată rămasă de izbelişte

UN PARADIS APROAPE PIERDUT! Balta Tălăbasca, zonă protejată rămasă de izbelişte
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)

* Sunt ani de când nu s-au mai investit bani în reabilitarea bălţii * Proprietarul locului spune că n-are statutul necesar pentru a investi, în vreme ce custodele spune că ar da bani, dar n-are de unde * Speranţă de supravieţuire a zonei protejate stă în implicarea statului


O baltă de 139 de hectare, declarată zonă protejată, mai are un pic şi seacă, din pricina nepăsării statului. Este vorba despre balta Tălăbasca, din comuna gălăţeană Tudor Vladimirescu, pe care de ani buni nimeni nu o alimentează cu apă şi nimeni nu o păzeşte. Vin acolo, în perioadele de migraţiune, tot felul de păsări ihtiofage. Cresc animale ca şobolanul de apă şi bizamul, se găsesc şerpi specifici zonei, broaşte de lac şi tritoni… şi câte şi mai câte. Balta şi împrejurimile ei, separate cu diguri înalte de restul lumii, ar trebui să fie un paradis pentru pasionaţii de peisaje sau de fotografiat păsări, dar şi pentru pescarii amatori. Din păcate, în loc de paradis, la Tudor Vladimirescu a rămas doar un peisaj dezolant. De pe diguri se vede stufărişul masiv, care a luat în stăpânire mare parte din mal. Dincolo de el, se vede balta, adâncă de nici măcar jumătate de metru. Vara, tudorenii săraci mai intră prin apa care le ajunge până mai sus de glezne şi aruncă nişte plase improvizate, în căutare de peşte. Nu le spune nimeni nimic. Nici n-are cine.

Cum a ajuns în asemenea hal balta care odinioară era exploataţie piscicolă cu cherhana la mal? Nepăsarea şi legile prost făcute au stat la baza părăsirii bălţii Tălăbasca. Acum, proprietarul de drept al bălţii, adică Primăria comunei Tudor Vladimirescu, susţine că n-are ce face pentru a salva balta din starea jalnică în care se află. În schimb, custodele bălţii, Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, cu sediul la Focşani, spune că ar avea multe de făcut pentru baltă, dar că momentan statul nu-i dă niciun ban ca să-şi materializeze proiectele. Singura speranţă a bălţii Tălăbasca stă acum într-o plan de managament al custodelui, pe care Ministerul Mediului ar urma să-l finanţeze. Evident, dacă vor fi bani şi dacă Guvernul nu se va gândi că trăieşte gălăţeanul bine merci şi fără broaşte, şi fără păsări, şi fără bizami…

Un proprietar şi mai mulţi custozi

Vântul şi ploaia au şters aproape de tot panoul de pe marginea DN 25 care indică drumul spre balta Tălăbasca. Se mai poate citi însă că aria protejată este una “de interes naţional” şi că e în custodia societăţii Negro SRL. De fapt, Negro SRL a fost custode al bălţii şi, potrivit oamenilor de prin comună, chiar a investit bani în menţinerea acesteia în stare bună. A renunţat însă demult la custodie, cel mai probabil sub povara legilor de mediu şi a concurenţei de pe piaţa peştelui. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, aceasta a devenit custode al sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior (din care face parte şi balta) prin semnarea Convenţiei de Custodie nr. 0046/23.02.2010 din 23.02.2010. La acel moment, zona fusese deja declarată Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr.1.284 din 31.10.2007.

“Dacă există custode, noi nu putem interveni!”

Viceprimarul Dumitru Chiosa spune că primăria comunei Tudor Vladimirescu este “doar” proprietar şi că nu poate interveni în reabilitarea bălţii. “Tot ce putem face noi este să asigurăm curăţenia în jurul digurilor şi pe maluri. Curatorul este cel care poate să facă acolo eventuale lucrări, cu toate că nici pe ei nu i-am mai văzut pe aici demult… Să nu credeţi că nu au fost oameni care să vrea să investească aici. Au fost! E totuşi o baltă de 139 de hectare! Nu poţi face fermă piscicolă, ce-i drept, dar pescuit de agrement s-ar putea practica. Problema este că, imediat ce au auzit de statutul de arie protejată al bălţii, investitorii au făcut stânga împrejur şi duşi au fost. Nimeni nu vrea să se lege la cap cu balta asta, din cauză că legislaţia de mediu este foarte strictă”, spune Dumitru Chiosa.

Adevărul este că, dacă n-am fi ştiu de existenţă bălţii, doar în baza panoului de la DN 25 care o indică, nici nu ne-am fi dat seamă unde este Tălăbasca şi ce e cu ea!

“Statul n-a dat un ban, deşi zona este importantă!”

Reprezentantul custodelui, adică Matei Dragomir, de la Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, a declarat că soluţii de reabilitare a zonei protejate există, doar că nimeni nu le finanţează.

“Din punctul meu de vedere, această arie protejată este de maximă importanţă în acest moment, chiar dacă acolo sunt probleme. Există acolo o suprapunere de elemente care prezintă interes ştiinţific şi de mediu. Tălăbasca este o zonă protejată atât pentru păsări, cât şi pentru mamifere şi nevertebrate. Situaţia s-a agravat acolo încă din 2012, când balta aproape că a secat. De atunci, nivelul apei a rămas scăzut. Pentru a rezolva situaţia, noi am creat un plan de management pentru această zonă şi l-am depus la Ministerul Mediului. Sperăm ca până la finele anului să fie aprobat, iar la începutul lui 2016 să primească şi finanţare”, a declarat Matei Dragomir.

Reprezentantul Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice mai spune că, printre soluţii, se numără şi procurarea unei aducţiuni de apă, pentru alimentarea bălţii din Siret. “Vorbim aici despre un sistem de pompe, cu care să se scoată apă din Siret şi să se crească nivelul bălţii peste cât o poate alimenta pârâul Călmăţui. Putem închiria sau cumpăra acest sistem. Evident, trebuie aplicate şi alte măsuri de întreţinere, deoarece alimentarea aceasta artificială este scumpă şi nu se poate realiza foarte des”, mai spune Matei Dragomir. Potrivit sursei citate, custodele ar fi cel care ar urma să primească banii de la stat şi să realizeze investiţiile. Matei Dragomir a mai spus însă că cea mai bună soluţie pentru a asigura un viitor bun bălţii ar fi ca un investitor să o preia.

“Este adevărat că legislaţia de mediu e strictă, dar există portiţe. Ar fi şi absurd să iei o baltă creată de om pentru a produce peşte şi să spui că acolo nu mai are nimeni voie să facă nimic, decât să se uite. Ceea ce putem face noi, în prezent, este să organizăm excursii cu copiii, să le asigurăm echipament ca să studieze păsările şi să le dăm, spre exemplu, lunete ca premiu”, a conchis Matei Dragomir.

Tălăbasca exista şi în secolul al XVII-lea

Nici nu mai ştim, cu siguranţă, cât de vechi e numele de Tălăbasca şi ce desemna el, de fapt. Avem însă câteva indicii. Spre exemplu, în lucrarea sa „Tradiţia, promotoare a pescuitului gălăţean”, Tudose Tatu scria că, după 1660, „Tălăbeşti ar fi fost situaţi în partea de Est a actualei comune Tudor Vladimirescu, unde exista o Baltă Tălăbasca - cunoscută sub numele de balta Călmăţuiului - Movila Tălăbasca şi o gârlă Tălăbasca, gârlă cu un curs paralel cu al Siretului”. Totodată, însă „înainte de 1658, o parte din cursul râului Bârladului vechi, devenit Bârlăzel în zona din jos, purta numele de Tălăbasca. Era cursul râului ce se vârsa în Dunăre, curs devenit în timp gârlă”, mai scrie Tudose Tatu. Lucrarea citată avansează ideea că numele cursului de apă ar fi provenit de la numele satului, la rândul său numit după vreun Talabă, de descendenţă cumană.

În secolul trecut, pescuitul în baltă era atât de dezvoltat, încât pe mal se deschisese o cherhana. În urmă cu vreo 20 de ani, balta era adâncă de un metru şi jumătate. Acum, la o secetă mai lungă, Tălăbasca riscă să sece…

Foto Gabriel Kolbay

Citit 18136 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Decembrie 2015 01:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.