(!) atunci, demult, acolo, într-un sat cu oameni câţi încap într-o căruţă, am fost alcătuit ş-am învăţat: mamă, plug, tată, dor, mămăliguţă, respect, grâu, cer, izvor, mirare, bun, sacralitate, mântuire, muncă şi râs şi plâns şi gând că pot să spun cum toate cestea-s date să mi-ajungă până la capăt - chiar aşa, nu am nimic plus-minus - cine vrea şi ştie, să mi se uite-n ochi, ca pe un geam, să vadă ce înseamnă veşnicie luată de acolo, de atunci, din s ...

Auzi idee trăsnită-n tărtăcuţa genială a lui Grigore?! Să-i fac rost cât mai repede de-un doctor în medicină, pentru ca să-i pună mâna dreaptă în locul celei stângi, tăiate de utilajul trist al tractoristului vesel şi chior şi alimentat cu vin şi rachiu! Că, zice bibicul meu deştept fără prea multă şcoală, însă autodidact şi meticulos până dincolo de sânge şi până dincolo de os, cunoaşte un fost muncitor sudor în fostul Combinat Siderurgic "Gheorghe Gheorghi ...

Şi toată Viaţa, în fiecare Secundă, m-am suit într-o Carte, dar am auzit şi am văzut şi am învăţat ce înseamnă Departe de cei care-s Puri şi Simpli şi Tandri şi Aproape, adicătelea dincoace-dincoace de CELE CINCI APE! Am râs şi am plâns cât toate Secetele şi Ploile din Univers, însă m-am suit, m-am suit fără frică de ce-nseamnă De/Mers - uite, chiar într-această Secundă mă dau jos din Carte, dar vă rog din tot sufletul să-mi respectaţi Dreptul la Moarte! ...

Deşi-i pot ghici gândurile, adică pot anticipa, într-un fel, ce vrea să-mi cetească, nu-l opresc! Nu vreau să-i stric pofta! Şi ştiu că-i îndrăgostit definitiv de Marea Literatură Rusă! Nu-n zadar i-a dat Dumnezeu noroc destul pentru ca să câştige excursul în URSS şi să găsească documentele Electroencefaloretroversorului în gunoaiele Moscovei! Şi nu-n zadar iubeşte până la veneraţie poezia lui Serghei Esenin, armoniile lui Piotr Ceaikovski, filmele lui Andrei Tarkovsk ...

Nu mă grăbesc, nu am Nimica de ajuns,sunt Lămurit fără-ntrebare şi răspuns:nu e nimica mai înalt/ şi-adânc şi grav, rece şi calddecât să ştiu Nimic în Plus, Nimic în Plus!Nu mă grăbesc nici o Clipită, nici un Pas,nici înapoi, nici înainte - am rămasşi-o să rămân în urma mea,/ nu vreau s-ajung altă ceva:nu are Rost, nu are Farmec, n-are Haz!Sunt Singular şi Captivat într-un Cuvânt,nu-s căutat, nu jinduiesc, nu stau la rând -sunt numai eu în jurul meu/ păzit de ...

Încet-încet, pe măsură ce Grigore Papugiu strânge şi azvârle toate ceasornicele la gunoi, simt cum Timpul se retrage din odaia cu televizor, aşa, ca apa mării în reflux... şi cum parcă nici Spaţiul nu mai stă într-un Loc, şi pleacă la fel, cred că unde are mai mult Loc, ori unde nu are Loc deloc! De fapt, ce să faci cu Spaţiul fără Timp? Şi ce să faci cu Timpul fără Spaţiu?... Şi când îl văd pe prietenul meu cu câtă ură strânge orologiile şi le aruncă la cont ...

(!) visez lovitură de stat... şi apoi/ mă culc pe tânjală - eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală, nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă, nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă că văd cum s-aude pe lung şi pe lat/ ş-aud cum se vede şi cum se lipeşte ghebosul de gard/ şi nuca-n perete (!) (!) se face că trece în sus şi în jos/ suita regală, că vârfu-i la bază şi baza-i la vârf/ - ce fel de răscoală mi-i dat s� ...

Eram sigur că mă întrebi despre scena cu tăierea Salcâmului din primul volum al romanului "Moromeţii"! - spun intrând, după Grigore, în casa de pe Movilei, la numărul 25. Păi, dacă tot îmi ghiceşti/ citeşti gândurile, ce rost mai are să-ţi zic părerea mea despre această tristă/copleşitoare scenă?! - continui discuţia cu misteriosul Papugiu, cel aşa de repetent şi, totuşi, aşa de inteligent. Cu o jumătate de pas înaintea mea, prietenul îmi demonstrează că are suf ...

Motto:"iar câinele - prieten bun cu luna/ - ham! ham!... păzește fluierul de os;/tot mai bătrân, ion sapă întruna/ fântâni adânci, cu gurile în jos,/să aibă apă cine-o fi să vină/ în urma lui, pe singurul pogon/ -e vinovat... și n-are nici o vină:/ ion în sat e poreclit ion"                                                                                      (Iolanda Cremene) (!) vino mai ap ...

(!) era frig şi vânt şi zăpadă cât poate ochiul şi gândul să încapă - veniseră foarte mulţi oameni s-o plângă şi s-o ducă la groapă (!) (!) veniseră din sus şi din jos, din satul ei, din satul meu, din alte sate - se uitau la ea cum tace în sicriu, cu mâinile şi cu picioarele legate, de parcă i-ar fi fost cuiva frică nu cumva să se ridice - deodată - şi să spună: bine aţi venit, dragii mei, hai să mergem în ogradă, luaţi loc sub tei, staţi la masă, lăsa� ...