Citez din ”K.O. pentru oameni O.K.” - o carte-document despre boxeri gălățeni și brăileni, scrisă și îngrijită de bibliotecara Maricica Sava și fostul pugilist Ilie Târâlă, apărută la Editura ”Sfera” din Bârlad, în anul 2018: ”Născut la 3 aprilie 1950, în Galați. Decedat în 7 Iulie 1992, în Galați”. Așadar, astăzi se împlinesc 30 de ani de la tragicul sfârșit al marelui (la propriu și la figurat) Vasile Lehăduș. Tot din același volum citez un fragment ...

Bună dimineața, draga noastră Marie: bate Lumina la poartă și ne întreabă despre tine,și noi o primim în ogradă, și-i dăm dulceață de cireșe amare,și ea zice că vrea să te mângâie pe frunte,să te trezești numai lângă ce și numai lângă cinecrede că ești cea mai frumoasă dintre cele mai rareIlene și Zâne șezătoare/călătoare prin basmele de undeam învățat și am aflat că vii la Noi -adică la la Mamă și la Tată -fiindcă Noi avem numai Totdeauna,fiindcă N ...

Care va să zică, după ce că le ţin companie, lui Grigore şi nepoatei sale, Mariţa, dar şi altor cheflii amatori de „senzaţii tari”, se mai şi reped la mine cu poezii despre numele Tatălui, despre numele Fiului, despre numele Sfântului Duh... şi, iată, despre Patrie! Despre Matrie, adicătelea! Că prietenii mei au Matrie! O au cu ei, în buzunarul de la piept! Fiecare dintre ei, după cum văd că-mi arată, şi-a cioplit/dăltuit o statuetă/patrie din cremene ori din lemn, ş ...

Mai mult de-atâta nu se poate/ - chiar şi atâta e destul - şi chiar şi-aşa, se poate spune:/ am fost hulpav, viclean, fudul, am tot pândit - la drumul mare - / caleşti cu zâne fără rost, să le dau timp, să le dau farmec,/ pâine şi sare şi-adăpost, şi să le fac şi jucărele/ - o mie şi-una - e-hei! hei! - ce strâmbă-i lumea fără zâne şi feţi-frumoşi şi cai şi zmei! Chiar şi aşa, se poate spune:/ am fost şi straşnic, şi naiv, şi dat exemplu de tândală,/ ş ...

Sigur că da! Răposatul Nae Chirigiu a fost unul dintre cei mai mari patrioţi din partea de sud a Moldovei de nord! Şi n-a fost patriot de apă dulce, de apă sărată, de cârpă, de mucava, de sanchi, de florile mărului... de brânză, că se mănâncă cu mămăligă caldă, de ochii lumii in/culte, de dragul biografiei... ci unul dintre cei mai înverşunaţi naţionalişti, mereu cu mâna pe trăgaciul dragostei de Ţară şi de Neam, nu dintre aceia ademeniţi cu tâmpenia lui Cicero, ...

Stă şi aşteaptă-n în sicriu/ - e gata pentru panahidă -câţiva gropari se plictisesc,/ blestemă, râgâie şi-njurăfiindcă n-au timp de pierdut,/ vor să termine şi să-nchidă,să plece-n crucea mamei lor,/ la un pahar cu băutură -doar sunt năpăstuiţi ca noi,/ bătuţi de timpuri şi de vremuri -nu ai cum să nu vezi, n-ai cum/ să nu începi să te cutremuri!Şi nici măcar nu pot să cred/ că stă întinsă-n patru scânduri,că e chiar ea-ntr-un trist balans/ printre confuz ...

Care va să zică, Grigore Papugiu mă surprinde, da? Care va să zică, ciracul meu din Şcoală şi din Copilărie şi din Tinereţe vrea să mă facă la praf, să mă pună la ascultare şi la punct, să mă facă ferfeniţă cu biblicul/ sacrosanctul „eu sînt cel ce sînt”, da? Care va să zică, tâmpul nu-i ce pare a fi, nu pare ce este a fi! Cred că se crede mult mai credincios creştin decât mine, mai ales că eu nu tocesc pragul bisericii, cum distinsa lui persoană „fizică� ...

(!) într-un Târziu/ iau ce-a rămas mai Devreme, foarte Puţin,/ Sfânt... şi te rog să mi-ajungă până-n Hotar,/ unde Trecutul mă teme cu-n Viitor/ trist cât e Moartea de Lungă (!) (!) n-am Încotro.../ n-am decât Drumul pe care cred că tu-l ştii/ de la FACEREA lumii, Marie - merg, e Târziu.../ parcă am plumb la picioare, însă nu-(ţi) Pot/ spune ce Ştiu eu (şi) ţie (!) (!) dintr-un Pustiu,/ unde Nimic nu se-ngroapă, iau ce-a rămas:/ numai un Susur de Apă, numai un Vis/ - ...

Mariţa-i vânzătoare de alcool şi uscături în „Cireşica”! Însetaţii fideli şi infideli o respectă... de frică! Fiindcă asta nu-i dusă des la biserică! Nu-i dusă aproape deloc, vreau să spun! Nu intră-n Lăcaşul sfânt... (aşa se zice, nu?)... decât la câte-o Moarte, la câte-o Nuntă şi la câte-un Botez! Da-n adâncimile Eonului său e infinit mai credincioasă decât habotnicii care beau agheasmă şi mâncă năfurică-n văzul lumii... ş-apoi umblă cu claponul şi ...

Tu vezi cum Păsările-n zbor,/ ca nişte Cruci, se pierd în Zare, parcă se duc spre-un Veci de Veci/ plin cu seminţe şi cuibare? se duc şi se întorc mereu,/ să ne descânte, să ne-ncânte cu viersul binecuvântat,/ chiar dac-au aripile frânte? chiar dacă n-au ce da la pui,/ n-ai să le vezi înlăcrămate - ne dau, şi Nouă, cât mai Mult/ din scurta lor Eternitate! Stoluri de Cruci deasupra mea,/ deasupra ta, deasupra noastră vin şi s-opresc, din când în când,/ parcă ne cheam� ...