Chiar în momentul scrierii şi, mai ales, în timpul citirii acestui text, consider că s-a umplut paharul şi că a sosit clipa mult aşteptată să-mi mărturisesc/recunosc inutilitatea/stinghereala în Regatul Dacic, să-mi divulg regretul că nu pot a face mai mult şi mai frumos şi mai curat şi mai pur şi mai simplu pentru o circulaţie mai sănătoasă a sângelui în Ţara fără Ştefan cel Mare şi fără Vlad Ţepeş! Chiar a sosit clipa arătării argumentelor pe tavă: mă simt c ...

Motto: ”ca mâine-om putrezi-n morminte/ uitați și neștiuți de nimeni             ca mâine vor veni olarii/ să fure lut din țintirime             iar trupul tău care mi-i astăzi/ cel mai dorit dintre limanuri             va fi un biet ulcior din care/ vor bea drumeții pe la hanuri”                                                                                 (Omar Khayy ...

Da... cred că-i o pedeapsă "meritată" să mi se trimită şi să primesc atâta şi atâta Cer la uşă! N-am să-i rezist! Că-i greu Cerul! Strivitor de greu! Greu de povara Frumuseţii! Aceea, de Atunci! Aceea, care-mi aducea şi-mi lua somnul, care-mi explica Taina levitaţiei şi care mă pregătea provocator pentru primul pas printre părinţii Poeziei, printre prietenii Parnasului, printre cele Vestale căpietoare, dar şi nimicitoare deopotrivă! Da... cred că-i cea mai dreaptă osâ ...

Te salut, Prietene, te salut şi te rog foarte mult să mă ierţi, dacă mai poţi înţelege încă o dată un Vrăjmaş care ţi-a pus Otravă în Merinde şi Piedică în Roţi! Te salut, Prietene, te salut şi prezint scuze că te-am zvârlit afară de atâtea ori, că te-am împins în Primejdie şi în Păcat, parcă am vrut să rămân fără Tine, să mori! Te salut, Prietene, te salut şi-ţi mărturisesc Regretul profund: n-am să te mai alung niciodată, nu am să mai rătăcesc � ...

Da... a venit, deşi n-am aşteptat-o! A venit şi a pus veşnicie-n lumânare! Adică, a pus iubire! Fără iubire, nici lumina nu are chef să mai umble pe pământ! Ce rost are să fii lumină şi să nu fii dragă nimănui? Să fii lumină şi să te scuipe toţi? Şi să te stingă toţi? Şi să te ignore toţi?... Lumină de lumânare! Lumină de carte! Şi de fulger! Şi de gând! Şi de visare! Şi de mamă! Şi de tată!... Lumina unui băţ de chibrit, noaptea, în mijlocul pădurii, ...

Ce mai dureroasă şi mai adâncă Tăcere începe să se întâmple când vezi o PASĂRE moartă pe cărarea dintre Cuib şi Cântec, dintre A FOST odată ca TOTDEAUNA şi ESTE odată ca NICIODATĂ!!! Stai lângă Pasărea fără Timp, te uiţi în susul Nimicniciei şi te asculţi a ultima oară: ceastă PASĂRE fără Mândrie şi fără Prejudecată a umplut Văzduhul cu Viaţă şi Des/Cânt, dar nu a jinduit şi nu a cerut să fie aplaudată!!! Stai lângă cea mai dureroasă şi mai ad� ...

Toată lumea aşteaptă (câte) ceva! Nu spun ce aşteaptă, deoarece se ştie, se vede, se aude, se socoteşte, se grăbeşte, se dichiseşte, se hohoteşte plângând şi râzând, se zvoneşte, se bârfeşte, se umileşte, se...! Şi asta numai şi numai fiindcă lumea aşteaptă să (i) se întâmple, să-(i) vină ceva/cineva frumos, minunat! Desigur, nu mă grăbesc să nu aprob pozitiv, vorba domnului Caragiale, ceastă bună/stare de lucruri, ceastă dârdoră continuă, ceastă vânzole ...

Motto: "Aş fi în stare să dăltuiesc,             pentru fiecare cântec de-al Mariei Tănase,             câte o Pasăre Măiastră" - (Constantin Brâncuşi) Pe marginea Vieţii s-aude/ - adânc şi înalt - Simfonia aceasta, aceea, aceeaşi,/ mereu: POATE VINE MARIA! O clipă din care-mi iau Sama/ şi Rostul şi Vrerea şi Firea - tot Totul, chiar şi tot Nimicul:/ Des/Cântul şi Des/Tăinuirea! Mă uit cum e gata Visarea/ şi-mi bate Sfârşitul în Poartă - ...

Sigur că da!... Cum să mă uit în oglindă şi să (nu)-l văd pe acela care a făcut cele mai multe obrăznicii copilăreşti?... şi să nu crăp de ruşine?... şi să nu-i cer Mamei nici o pedepsire exemplară?... şi să mă mai şi fălesc - pe la horă, pe la moară, pe la gară, pe la joacă, pe la şcoală - ce măreţ şi viteaz şi deştept şi important sunt sub copacul unei păsări, în faţa unui viţel, în fundul râpii, în lucernă, în tutun, în păpuşoi, în dorul lelei ...

Pe limba Cuvintelor Tale sunt Grâu/ cu Patria-n fire - căţelul Pământului latră la Cer,/ prin Paiul subţire! Eu am Ciocârlie-n Cuibar şi-n Văzduh,/ pe vârfuri am Pâine din Darul Adâncului plin cu Ţărani/ rămaşi fără Mâine! Prin maci umblă Sângele lor Sfinţitor/ de Ziuă şi Noapte - miroase a tot ce a pus Dumnezeu/ în Turtele coapte! Sunt Grâu şi mi-i bine şi rău şi mi-i cum/ îţi este şi Ţie în vremuri când Lacrămi de Rod şi de Dor/ s-amestecă-n Glie! Adese ...