Satul Călmăţui, comuna Griviţa, se poate mândri cu cel puţin două “comori”, cele două monumente de patrimoniu: Biserica din Călmăţui, cu hramul Sfinţilor Mucenici Gheorghe şi Dimitrie - şi Conacul boierului Dimitrie (Tache) Anastasiu (1836-1900). Familia elină Anastasiu este cea care, la începutul veacului al XIX-lea, a înfiinţat satul Călmăţui. Conacul din Călmăţui, monument de patrimoniu categoria B, este într-o avansată stare de degradare. Într-un dialog ilar între vechi şi nou, în curtea conacului boieresc tronează un modern punct sanitar din termopan, investiţie care a costat 150.000 lei, cu TVA cu tot.
O sală de grădiniţă
“Am încercat în ultimii ani să amenajăm într-una din camele fostului conac o sală de grădiniţă. Însă fiind clădire de patrimoniu, nu am avut voie să intervenim prea mult. Am făcut mici reparaţii şi ca să funcţioneze grădiniţa a trebuit să facem şi punctul sanitar”, ne explică Niţu Chebac, primarul comunei Griviţa.
Conacul din Călmăţui este una din casele în care a locuit juristul şi fostul prefect de Tecuci Tache Anastasiu (1836-1900). Tache este nepotul boierului Alexie Anastasiu şi, înainte de a trece la cele veşnice, el a lăsat Academiei Române Conacul din Călmăţui şi pe cel din Ţigăneşti. După moartea sa, în semn de recunoştinţă, Academia Română a înfiinţat o fundaţie şi cu veniturile familiei Anastasiu a transformat Conacul din Călmăţui în şcoală de opt clase. O vreme aici au învăţat carte copiii din Călmăţui şi din Griviţa. Documentele vremii arată că aici era o şcoală agricolă, unde fiii satului învăţau să facă agricultură. Elevii beneficiau nu numai de educaţie, ci şi de îmbrăcăminte gratuită. Ba chiar, cei cu rezultate deosebite erau îndrumaţi către şcoli înalte, spun arhivele Academiei Române.
Delăsare şi neputinţă
În ultimii ani, potrivit legii, Conacul boierului Tache Anastasiu a intrat în administrarea şi în grija Primăriei Griviţa.
La faţa locului, într-o zi de toamnă târzie, am surprins Conacul de la Călmăţui într-o stare de plâns. Pereţii imobilului sunt crăpaţi, scările fisurate, uşile vechi de peste un veac scârţâie a suferinţă. "Din câte ştiu, în ultimele două decenii nu s-au făcut mari reparaţii. Doar s-a văruit. Prin anul 2000, în foişorul de la etaj au fost făcute mici reparaţii, fiindcă geamurile erau vechi şi sparte şi ploua în interior. În 2005, am încercat şi noi să reparăm o sală pentru clasa de grădiniţă; am tras apă curentă, am pus pompe de apă şi am făcut toaleta, lucrare care a ajuns 150.000 lei, cu TVA cu tot”, ne explică primarul de Griviţa.
DJCPN Galaţi zice că nu e bine
Numai că puţinele intervenţii asupra Conacul boieresc de la Călmăţui au fost făcute fără avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi. “În anii 2009 şi 2010 am sesizat Primăria Griviţa, după ce am ajuns la faţa locului, în legătură cu unele nereguli şi cu faptul că intervenţiile nu au fost realizate potrivit Legii patrimoniului naţional. Nu are ce căuta punctul sanitar în imediata apropiere a clădirii. Dacă ar fi cerut avizul nostru poate ar fi aflat că distanţa de protecţie în cazul unui monument de patrimoniu de la sate este de 200 de metri. În acest sens, am trimis adrese la Primăria Griviţa, dar nu am primit niciun răspuns”, spune Marius Mitrof.
Conacul lui Anastasiu trage să moară încet, încet la fel ca atâtea alte clădiri de patrimoniu. Poate noul Guvern şi administraţiile locale vor regândi situaţia monumentelor noastre şi poate vor găsi resurse pentru salvarea lor.
