COMORI DE PATRIMONIU/ Colecţiile particulare, şcoală şi muzeu

COMORI DE PATRIMONIU/ Colecţiile particulare, şcoală şi muzeu
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Colecţionarii sufletişti sunt uneori forţaţi de propriile colecţii să ajungă şi adevăraţi cercetători! În familia Isabelei şi a lui Cezar Amariei, "boala" achiziţiei s-a luat de la capul familiei, care colecţionează încă de copil. Am stat de vorbă cu ei, lângă exponatele din galeria lor de hartă veche, de la 1595 până în secolul trecut, de la Casa Cuza. Acasă mai au hărţi, carte veche şi presă din alte vremuri. Colecţionarii deţin trei ziare franceze care, la 1859, tipăreau imaginea lui Cuza, dar şi cinci numere din bătrânul „London gazette”, apărut pe 7 noiembrie 1666 şi falimentat recent (cel mai vechi cotidian cu apariţie neînteruptă din Marea Britanie!). Numere în care se poate citi despre bătălia de la Zărneşti a lui Brâncoveanu sau bătălii ale lui vodă Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie. Cea  mai veche hartă e de la 1550, "însă e, împreună cu altele, la curăţat şi durează câteva luni: sunt supuse unor procedee chimice."

Ave Cezar! Un filolog care cercetează istoria

Absolvent de Filologie la Galaţi, ziarist practicant multă vreme în televiziuni naţionale, locale, în presa scrisă, corespondent Mediafax, alergător la maratoane în ţară şi străinătate, Cezar spune: "Dacă un inginer precum Cristian Tudor Popescu s-a băgat în jurnalism, de ce să nu facă un filolog o colecţie de hărţi?".

Nu-şi ascunde mândria atunci când descoperă din nou oraşul lui "pe hartă": "Galaţiul apare pe majoritatea hărţilor, inclusiv pe cele de dimensiuni mici! Apare sub multe denumiri: Galacz, Galatz, inclusiv Ilatz. Brateşul, care era mult mai întins, apare în toate!".

Patriotismul se învaţă şi… din hărţi: "Cât de important era deja oraşul tău în secolul al XV-lea sau al XVII-lea? E bine să te mândreşti: sunt hărţi de la 1550 în care Galaţiul apare, dar Bucureştiul nu!". De pildă, una desenată de Sebastian Münster, cosmograf şi cartograf german celebru.

Cezar îmi arată şi drumurile de poştalion, pe două hărţi de la 1791: "Galaţiul era fala oricărui drum de poştalion!". Iată şi o hartă făcută de o familie celebră de olandezi, Blaeu, care a scos cea mai scumpă carte din secolul XVII - un atlas pe care apar paralele şi meridiane: 600 de hărţi, în 12 volume! La casa de licitaţii Christye´s, un exemplar scos la licitaţie este estimat la 6-700.000 dolari; o singură  hartă face cam 1.000 dolari. Numai la Muzeul Hărţilor din Bucureşti şi la Muzeul Brukenthal din Sibiu mai există aşa colecţie de hărţi, crede colecţionarul gălăţean, care urmează să participe tocmai la Brukenthal cu câteva hărţi dintre cele expuse şi la Galaţi.

Trebuie să vinzi… ca să cumperi!

"Colecţionez de copil, în primul rând carte veche. Am de exemplu o carte cumpărată acum vreo 20 de ani, dintr-un anticariat din Galaţi - un dicţionar latin-italian de pe la 1820. Mi se părea fabulos să ai o carte de pe vremea lui Tudor Vladimirescu! Acum vreo cinci ani, la o licitaţie, am văzut una dintre hărţile expuse acum: desenată de celebrul Mercator. Când am văzut harta asta, din perioada lui Mihai Viteazul, mi s-a părut ceva fabulos. Am încercat să o cumpăr atunci, dar a urcat la un preţ pe care nu mi-l permiteam. Am început să caut şi am cumpărat mai târziu alt exemplar. Unele au preţuri rezonabile. Părerea mea este că, în expoziţia noastră, cele mai scumpe hărţi sunt undeva pe la 1.500 - 2.000 de euro, pentru că au fost tipărite în tiraje destul de mari. Cea mai bine vândută hartă din lume nu este şi cea mai veche - e de la 1784, este prima hartă a SUA şi s-a vândut cu două milioane şi jumătate de dolari. Am început cumpărând câteva hărţi, apoi s-au terminat banii! Ca să pot să avansez, să cumpăr de la casele de licitaţie, am fost nevoit să vând! Aşa s-a creat motorul de autofinanţare, ca la orice colecţie. Nu există colecţionar pe lumea asta care să zică: eu n-am vândut nimic! Măcar că te plictiseşti sau îţi dai seama, la un moment dat, că erai la început şi ai cumpărat o prostie, preţioasă însă pentru alţii, care sunt acum la început. La început am luat o grămadă de prostii, că nu mă pricepeam! Nu prea ai unde să te documentezi în România", a punctat Cezar Amariei.

Colecţia gălăţeană s-a făcut cam în cinci ani şi cuprinde în jur de o sută de hărţi. Din păcate, nu e loc să publicăm toate detaliile despre hărţi "predate" de colecţionar!        

Citit 6030 ori Ultima modificare Luni, 11 Aprilie 2016 00:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.