Nea Mihai nu mai grăieşte nimic din poveste. Parcă aşteaptă o reacţie din partea mea, mai ales că eu sunt primul care află mişcătoarea-i mărturisire. Sunt primul, cică. Şi mă întreb de ce s-o fi hotărât să-mi zică tocmai mie, un ţânc, un crud la minte, un suflet imaculat, un flăcăiaş care aşteaptă cu mare nerăbdare să meargă în prima zi de şcoală. I-o fi plăcut teribil, cred, cum  gândesc despre toamnă!? Oare-i place cum gândesc despre Maria? Fiindcă pă ...

(!) aceasta-i CALEA care duce tocmai cândn-o să mai mângâi nici o stea, nici un pământ, n-o să auzi nici un ham-ham,/ nici un cri-cri la nici un geam, nu ai să vezi decât nimicul şchiopătând (!)   (!) aceasta-i CALEA – şi nu poţi să te abaţi, nici să te-ntorci, nici să faci mas la ne/fârtaţi, nici să te faci (ni)(mi)(că)ieri,/ nici să rămâi, dar nici să pieri unde mai crezi(?!) că tot mai sunt apropiaţi (!)   (!) aceasta-i CALEA dintre MAMĂ şi NEANT, di ...

Nea Mihai (era să zic nea Ion) îşi drege glasul şi începe de unde a rămas: "Cum spuneam adineaori, Ion mă ia-n Râpa Fasolei, cam la amiaza zilei dinaintea nopţii de plecare. Ajungem destul de repede, deşi nu-i grabă, iar satul Adam e aproape de astă pădure. Umbra măreţiei şi măreţia umbrei ne cucereşte şi ne cotrobăieşte şi ne provoacă la fleacuri şi lenevie. Afară-i August, 15 August, sărbătoare cu Maria, despre Maria. Afară-i căldură din aceea, ştii de care, da? ...

nu văd nimic, n-aud nimic, nici nu ghicescşi nici nu-ntreb vrun pământesc ori vrun ceresc,nu-mi pare rău despre nimic,/ nici nu nădăjduiesc nimic,n-am ce să dau şi nici nu am ce să primesc e bine-aşa...nu-i bine-aşa...nu cred nimic,nici într-un fel, nici într-alt fel, nu tac, nu strig,nu ţin la unu sau la doi,/ sunt mort şi-n pace şi-n război,nu vreau să-nvăţ nici cotcodac nici cucurig sunt lămurit...nu vreau palat şi nici bordei,nici cuc în frasin şi nici pup� ...

"Eu... nu sunt Ion. Eu sunt el, fratele geamăn, Mihai. Ion a plecat în lume. Nu ştiu dacă în lumea asta ori în lumea de apoi, dar a juruit (cu mâna pe Carte) că nu se mai întoarce. N-a plecat ca din moară, fără să-mi zică de ce nu mai stă. C-o săptămână înainte, îl tot vedeam că se frământă şi că  dă-n clocot, parcă ar avea ceva greu şi delicat pe suflet. N-avea curaj să se pronunţe, însă îmi promitea că trebuie să mi se spovedească şi că nu mai poate sup ...

MĂ UIT CUM VIN ŞI MERG PE AER SFINŢII şi n-ochii mei nu cred c-or să încapă - zic sărut mâna lor vindecătoare - ei trec, se duc să meargă şi pe apă, ei trec, se duc departe, să-mi aducă vorbă de duh, cuvânt de rugăciune - ei trec, se duc înspre frumos-răsare şi se întorc dinspre frumos-apune, aşa, cuminţi, cu minţi, încet, de parcă nici n-au plecat… şi n-au cum să se-ntoarcă văz duhul lor cum freamătă văzduhul, ca nişte păsări veşnice de ceară, nu (se) a ...

Pădurarul mă priveşte niţel, ca şi cum mi-ar ghici, ca şi cum mi-ar auzi, ca şi cum mi-ar citi gândurile cuvintelor/cuvintele gândurilor din viitor. Parc-ar vrea şi el să stea-n încă nescrisele-mi caligrafii autumnale. Parcă vrea să-mi spună să continui. Şi, ca să mă năucească într-adevăr, chiar mă roagă: "Ionică, nu te opri-n timpul poeziei! mergi până la capătul ei! şi ai să vezi ce minunată-i întoarcerea! sunt frumoase, sunt simple şi frumoase gândurile tal ...

dinspre ADÂNC, dinspre ÎNALT, dinspre IUBIRE am auzit şi am crezut: e glasul tău, durerea ta - nimeni/nimic din tot nu poate fi mai frumos n-atâta valmă ş-atât rău !!! nimeni/nimic din tot nu poate să ne-aducă ce am uitat cu-atâta preţ/dispreţ mârşav, ce am călcat cu tălpi, cu vorbe, cu şenile, ce-am dat de saţ la foc, la pulbere şi praf !!! nimeni/nimic din tot nu poate să ne-nveţe cum e să faci şi să des/faci şi să re/faci şi să ne dai mereu aceast-alcătuire: suf ...

Nea Ion Dumbă abia mă vede şi abia-mi răspunde la salut, aşa-i de ocupat cu paza pădurii. Că-i pădurea Statului, nu a celor care-or s-o taie pe toată, mai târziu, cam peste jumate de secol, s-o facă foc la grătarul cu femur de cinteză şi pectoral de cuc, dar şi scânduri şi furnir pentru copârşeul în care va se mute mă-sa moartă de ciudă că a plămădit, a frământat, a dospit şi a fătat asemenea criminali. Da? Pădurarul are un caiet cu linii paralele orizontale şi v ...

bună fie-ţi dimineaţa,/ doamna mea de la copaculsingur în bătaia lunii/ şi-ncărcat cu ŞAPTE LIRE,singur şi egal cu mine/ pe cărarea din/spre gară,din/spre despărţire-n lacrimi,/ dinspre fosta monastire,unde, îmi aduc aminte,/ mă ducea de mână, MAMA,să-mi arate, să mă-nveţe/ frumuseţea şi respectul,să-mi sădească n-adâncime/ şi-nălţime CELE ZECE -toată viaţa, toată moartea/ să încep numai cu dreptul !!!bună fie-ţi dimineaţa/ - hai şi-mi dă din ŞAPTE LIRE:a ...