Cum îşi promovează România mărţişorul în lume

Cum îşi promovează România mărţişorul în lume
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

„Urzeli între făurar și mărțișor“ la Veneţia, „Spring awakening“ la Londra, „Mărțișor românesc la Aletea“, „Mărțișorul, legenda primăverii” la Roma, „Vinul românesc – o renaștere declinată la feminin“ la New York, dar şi un atelier de creaţie a mărţişoarelor pentru 40 de copii chinezi din Beijing. Sunt doar câteva dintre evenimentele prin care, până pe 11 martie 2023, reprezentanțele Institutului Cultural Român vor promova tradiţia mărţişorului.

Mărţişorul a fost inclus de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, în 2017, în urma candidaturii unui dosar multinațional, depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, Republica Macedonia de Nord și Republica Moldova. Institutul Cultural Român a făcut public, printr-un comunicat de presă, calendarul evenimentelor de promovare a tradițiilor românești dedicate începutului de primăvară în comunitățile de români. Iată-le pe cele mai importante!

Veneţia

În această după-amiază de 1 Martie, la Galeria la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va fi vernisată expoziția „Urzeli între făurar și mărțișor“. Proiectul expozițional cuprinde o colecție inspirată din costumul tradițional românesc, semnată de creatoarea Vali Cioban, precum și o expoziție de accesorii unicat, ce au la bază elemente componente ale războiului de țesut, creații ale artistei Ioana Palicica. Urzelile pot fi admirate până pe 4 martie.

Londra

Melodii compuse de Gheorghe Zamfir, din coloana sonoră a unor filme cunoscute, dar și Mocirița și Dans țărănesc de Constantin Dumitrescu vor răsuna în cadrul unui recital susținut de violoncelistul Andrei Cavassi, în această seară de 1 Martie, la sediul reprezentanţei ICR din Londra, Marea Britanie. „Spring awakening“ cuprinde şi lucrări clasice semnate de J.S. Bach sau Béla Bartók şi celebra Oblivion a lui Astor Piazzola.

Aletea

„Mărțișor românesc la Aletea“, organizat de Consulatul General al României la Gyula și Primăria Ineu, va avea loc pe 2 martie la Casa de cultură din localitatea Aletea. Participanţii vor putea admira o expoziție de costume populare românești din regiunea Ineu – Crișana, un recital de flaut susținut de Raluca Belean și Alexandra Mădăraș, dar şi momente artistice susținute de reprezentanții Școlii din Aletea, precum și de ansamblurle „Păstrătorii Tradițiilor din Aletea” şi „Doina Crișului” Ineu. Nu în ultimul rând, Casa de cultură din localitatea Aletea va găzdui şi un atelier de confecționare de mărțișoare.

Roma

Pe 3 martie, Accademia di Romania in Roma vernisează expoziția „Mărțișorul, legenda primăverii”, ediția a VI-a. În deschidere, corul de copii „Cantus Mundi” și grupul coral polifonic „Arpeggio” vor oferi un recital, iar publicul va putea vedea mărțișoarele realizate în aceeași zi, în cadrul unui atelier de creaţie la care vor participa 12 profesori de la Institutul Limbii Române și 30 de copii români, stabiliți în Italia, provenind din școli din regiunea Lazio. Trebuie spus că ateliere de creaţie a mărţişoarelor, dedicate copiilor, au mai avut loc la Lisabona şi Viena.

Praga

Pe 7 martie, sediul Ambasadei României din Republica Cehă va găzdui ateliere de confecționat mărțișoare, coordonate de meșterul popular Marilena Iosifaru. O prelegere despre simbolistica Mărțișorului va fi susținută de prof. dr. Elena Iagăr. Participanţii vor avea parte şi de o serie de demonstrații de dans și tradiții muzicale din zona Câmpulung Muscel, în interpretarea artiștilor Cătălin Iancu (vioară), Mădălina Lupu (cimpoi, ocarină, caval), Florin Iordăchiță (dans folcloric, căluș) și Alexandra Neagoe (dans folcloric).

New York

„Vinul românesc – o renaștere declinată la feminin“, iată evenimentul prin care Institutul Cultural Român din New York marchează atât Mărțișorul, cât și Ziua Femeii, pe 9 martie la sediul său. Aurelia Vișinescu, Crina Duluțe Florea și Elena Starrantino Chirculescu, câteva dintre femeile care se află în fruntea remarcabilei renașteri a viticulturii românești, le vor vorbi americanilor despre vinul românesc de elită ca domeniu al creativității și imaginației, ca fapt de cultură, precum și despre experiența proprie, ca experte și antreprenoare, în reinventarea unei industrii. Saxofonista Lily Kaufman, descendentă a unei familii emigrate din România, va oferi câteva impromptu-uri de jazz inspirat din folclorul românesc și klezmer, în compania toboșarului John Ling și a basistei Anna Abondolo. Cunoscuți producători naţionali vor susține prezentări ale celor mai bune vinuri din gamele proprii, completate cu piese fusion, create de chef Dan Nistorescu.

Beijing

Pe 11 martie, un atelier de creaţie a mărţişoarelor va avea loc la sediul Institutului Cultural Român de la Beijing. Nu mai puţin de 40 de copii chinezi de la Beijing International School Kids Club, cu vârste între 9-12 ani, însoțiți de profesori, vor vizita Institutul Cultural Român pentru a învăța mai multe despre cultura română, în special despre tradițiile specifice începutului primăverii. Elevii vor viziona un material video despre semnificația mărțișorului în România, își vor confecționa propriile mărțișoare, pe care le vor putea lua acasă, vor învăța câteva cuvinte în limba română, vor asculta cântece românești, vor pregăti și gusta mâncare tradițională românească și vor învăța învăța pași de dansuri populare. La final, elevii de la BIS Kids Club vor oferi un moment artistic și vor primi o diplomă de Mici Ambasadori Culturali.

Puritate şi vitalitate împletite în mărţişor

Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, „mărțișorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar și feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat şi în alte zone sud-est europene. Inițial, șnurul împletit, un fir roșu și unul alb, era confecționat de femei și oferit în familie și în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinți/nași copiilor pentru a fi sănătoși, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase și drăgăstoase, de bărbați femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete și femei altor fete și femei. De remarcat că în unele zone din Moldova și Transilvania este dăruit și bărbaților.

Mărțișorul/Marțul/Mărţugul/Mărţiguşul tradițional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuț de argint, prin care trece șnurul ale cărui culori simbolizează: albul – puritatea începutului, roșul – atribut al vitalității (sănătate, frumusețe sau iubire), dar și victoria Soarelui asupra frigului, care marchează renașterea naturii. Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor”.

Citit 5136 ori Ultima modificare Miercuri, 01 Martie 2023 12:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.