Astronom, astrofizician şi geodez de renume, Călin Popovici este cel care a iniţiat primele colaborări internaţionale ale Observatorului Bucureşti şi a fundamentat cercetările de fizică solară, de fotometrie a stelelor şi de geodezie spaţială din România.
S-a născut la Galaţi, pe 4 octombrie 1910, şi s-a îndrăgostit de astronomie încă din copilărie. Când tatăl său i-a cumpărat o lunetă performantă pentru vremea aceea, a început să studieze petele solare şi stelele variabile, iar observaţiile sale au fost apreciate în Franţa şi SUA, fiind şi publicate în buletinul observatorului din Lyon. Împreună cu doi amici a fondat la Galaţi o asociaţie a astronomilor români şi a publicat un buletin al acesteia.
Deşi familia dorea să-l vadă inginer sau bancher, Călin Popovici a rămas fidel pasiunii din copilărie şi a urmat studii de astronomie. A participat la câteva cursuri ale Universităţii din Lyon, dar nu s-a adaptat în Franţa şi s-a întors în ţară, înscriindu-se la Universitatea din Bucureşti.
Şi-a început cariera de astronom profesionist în 1930, la Observatorul din Bucureşti, când era încă student. A parcurs toate treptele didactice, a predat la mai multe facultăţi şi instituţii de învăţământ superior, iar în 1949 şi-a obţinut şi doctoratul.
După 1960, a reuşit să determine achiziţia unui telescop performant pentrui Observator, punând bazele secţiei de astrofizică, proiect la care visa încă din tinereţe. Şi-a adus contribuţii recunoscute pe plan mondial în studiul sateliţilor, metodele sale fiind aplicate cu succes în Franţa, Germania şi Rusia. Ultimul său vis, construirea unui observator naţional de astrofizică, a rămas în stadiul de proiect, deoarece autorităţile vremii nu au aprobat investiţia.
Profesor erudit şi creator de şcoală, membru post-mortem al Academiei Române, Călin Popovici a încetat din viaţă pe 16 ianuarie 1977. În memoria sa, astroclubul gălăţean, înfiinţat în 2005, îi poartă numele.
