Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
4 comentarii

Istoricul, scriitorul, publicistul şi omul politic Vasile Alexandrescu Urechia este una dintre personalităţile care au marcat decisiv viaţa Galaţiului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

S-a născut la Piatra Neamţ, pe 15 februarie 1834, într-o familie boierească, iar după moartea tatălui său a plecat la Paris, unde şi-a luat bacalaureatul şi a frecventat grupul exilaţilor români. A debutat literar în 1854, abordând în timp majoritatea genurilor, de la poezie la roman. În capitala Franţei, a militat pentru constituirea unui stat român, condus de un domnitor străin de gintă latină. Apărarea latinităţii a fost, de altfel, unul dintre idealurile pe care le-a promovat de-a lungul întregii vieţi.

A revenit în ţară, iar din 1860 a fost profesor la nou-înfiinţata universitate din Iaşi. Din 1861 a început să publice revista Atheneul Român, în jurul căreia s-a format o mişcare culturală care a determinat fondarea Academiei Române, în 1866.

Din 1864 s-a mutat la Bucureşti, unde a predat la Facultatea de Litere şi a fost şef de departament în Ministerul Educaţiei. Recunoscut ca bibliograf şi colecţionar de cărţi, Urechia nu şi-a întrerupt nici un moment pasiunea pentru literatură, continuând să scrie poezii, teatru sau critică literară.

În 1866 a fost ales deputat de Tutova, Ismail şi Galaţi, iar ulterior a devenit senator de Covurlui, judeţ pe care l-a reprezentat în Parlament timp de 34 de ani. A contribuit, în 1875, la fondarea Partidului Naţional Liberal. După 1880 a fost ministru al Educaţiei în două guverne, nereuşind însă să-şi promoveze reforma sistemului de învăţământ din cauza duratei reduse a mandatelor.

Spre sfârşitul secolului s-a concentrat pe cercetare istorică (a scris o istorie a românilor în 14 volume), militând şi pentru unirea Transilvaniei cu România. Tot în această perioadă şi-a transformat colecţia proprie de carte în biblioteca publică gălăţeană care-i poartă astăzi numele.

A reprezentat România la numeroase congrese internaţionale, fiind în acelaşi timp membru corespondent al mai multor academii europene de prestigiu, Cavaler al Legiunii de Onoare în Franţa, dar şi consul al Ecuadorului în România. V.A.Urechia a fost şi primul român candidat la Premiul Nobel, propus şi susţinut de o uniune interparlamentară europeană.

Unanim considerat drept o personalitate excepţională a culturii române, V.A.Urechia a murit, la Bucureşti, pe 21 noiembrie 1901.

Citit 9239 ori Ultima modificare Joi, 27 Septembrie 2012 11:47

4 comentarii

  • postat de Iris Miercuri, 03 Octombrie 2012 22:27 Link la comentariu
    0
    1

    gigi,
    in ce-l priveste pe Urechia, afirmatia ca ar fi unul din cei care au calcat locul doar in campanii electorale este abdolut gratuita. In afara de biblioteca infiintata de el, din propria lui colectie (6000 de volume, stampe, harti, tablouri, manuscrise), foarte valoroasa si astazi, pe care a organizat-o personal timp de un an de zile, impreuna cu un bibliotecar platit din banii sai, i se mai datoreaza si existenta Liceului Vasile Alecsandri, si statuia lui Mihail Kogalniceanu (26 octombrie 1893). Cladirea actualului teatru dramatic a fost realizata de Societatea "V.A. Urechia" prin subscriptie publica, dupa proiectul carturarului. Ar fi trebuit sa fie sediul unui palat cultural care sa adaposteasca si biblioteca. Din 1990 si pana la moartea sa a fost preocupat de soarta bibliotecii realizand si prima revista a unei biblioteci din Romania - Buletinul Fundatiei Urechia, pe care a trimis-o la o biblioteca din Spania de la care luase modelul publicatiei. A atras insemnate donatii, in primul rand de la Casa Regala, apoi din alte surse. Se poate spune ca Urechia e galatean, pentru ca a reprezentat acest loc mai mult decat formal. Apoi, ar mai fi de remarcat ca Urechia nu a apartinut unei anumite zone geografice, el a fost promotorul romanismului si a reusit chiar mai mult. A dobandit notorietatea carea l-a propulsat si in afara granitelor formale. Daca ii urmariti biografia veti vedea ca s-a miscat prin Europa ca pestele in apa. Printre altele a fost membru si seful delegatiei romane in Uniunea interparlamentara si primul potential candidat roman la Premiul Nobel. In acest context credeti ca mai are vreun sens sa discutam daca a fost galatean, nemtean, iesean, bucurestean sau altfel? Poate ca a fost cate putin din specificul fiecarui loc pe unde a umblat si a lasat ceva in urma lui.

    Raportează
  • postat de gigi Miercuri, 03 Octombrie 2012 17:37 Link la comentariu
    1
    0

    Din pacate autorul articolului nu are deloc dreptate. Nu rezulta de nicaieri ca ar fi galatean prin nastere sau adoptie , ci doar ca a reprezentat meleagurile in parlament. ....tot asa cum multi senatori si deputati bucuresteni reprezinta cele mai indepartate judete ale tarii fara sa fi calcat pe acolo decat in campanii electorale. E un articol fortat.

    Raportează
  • postat de D.C.P. Joi, 27 Septembrie 2012 22:13 Link la comentariu
    0
    1

    La câteva dintre cele aproape 40 de personalităţi prezentate până acum am primit reproşuri că respectivii nu sunt gălăţeni şi vreau să clarific un lucru. În opinia mea, şi sper că nu numai a mea, apartenenţa la o anumită comunitate nu este dată de locul exact al naşterii, ci de ceea ce ai făcut pentru respectiva comunitate. În cazul de faţă, cred fără niciun dubiu că Urechia, care a reprezentat judeţul în parlament timp de 34 de ani şi a fondat biblioteca oraşului, poate fi considerat gălăţean, chiar dacă în "buletinul" său nu apare Galaţiul ca oraş natal.

    Raportează
  • postat de Gabi Joi, 27 Septembrie 2012 21:30 Link la comentariu
    1
    0

    Din articol nu rezulta ca VA Urechia este galatean...

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.