Ţi-am spus de o mie şi una de ori, te-am rugat, te-am învăţat, ţi-am arătat, ţi-am scris în poezie şi în proză, te-am pârât la curtea cu juri, te-am codoşit la icoane şi la popă, te-am ameninţat că te dau afară din spaţiu şi din timp, dar nici de-al naibii n-ai vrut să mă asculţi, să înveţi şi să-i convingi şi pe alţii că am dreptate: „Dacă vrei să ajungi Aici, trebuie să pleci de Acolo numai când partea Cealaltă stă în capătul Cestălalt!”...
Te rog, iarăşi şi pentru ultima dată, fii foarte atent: nu te mai căţăra şi nu te mai chinui şi nu mai râvni să ajungi la Orizont! Acolo se află marginea Cerului şi tot acolo se află şi marginea pământului! Şi poţi să cazi, poţi să rămâi fără formă şi fără fond, poţi să cazi dintr-unul într-altul şi să te amesteci cu cerul şi pământul! Fii cu minte, păstrează distanţa, lasă-l să facă şi să sprijine curcubee! Orizontul se cucereşte numai învăţându-l!...Uită-te oleacă din partea cealaltă şi ai să vezi că eşti în cer, nu pe pământ! Ai să vezi că eşti chiar pe Orizont, ai să vezi că eşti chiar în sufletul curcubeului! Ai să vezi că ai şi formă şi fond...şi că te ţii foarte bine de Cuvânt!
Sigur că da! Te ţii foarte bine de Orizont, cel mai bine dintre toţi cei care vor să se ţină de Cuvânt! Şi, drept răsplată, o auzi pe Maria! Maria care, de mii de ani, numai ea naşte! Şi numai ea cântă şi descântă, cântă şi descântă fără arginţi, dar crede că osteneala ei se petrece într-o viaţă sfântă! Numai într-o viaţă sfântă!
Sigur că da! Cântec şi descântec de ajutor divin! Muzică divină! Dar Maria nu a lipsit niciodată dintr-această armonie/mirare celestă! Şi parcă Totdeauna numai spectatorii au uitat să vină! Au uitat să se ţină de Cuvânt, adică!
Sigur că da! Numai Maria, din cuşca ei – cuşca sufleorului, nu? – nu are cum să vadă că e Nimenea în sală! Cântă şi descântă mereu, Suflă continuu, din ce în ce mai tare, poate aude cineva, poate mai cântă şi mai descântă cineva!...Şi nici nu ştie că se află între Ciocan şi Nicovală, între Ciocanul şi Nicovala acestei lumi! Care nu se ţine de Cuvânt, adică! Sigur că da! Iată, cred că vezi foarte bine de Acolo, tenorii azvârle ştimele, iar pe soprane le apucă dorul de ducă şi de tândă! Cred că numai de Acolo vezi foarte bine cum Aici lumea se dă-n spectacole apocaliptice/meschine!...De mii de ani, numai Maria cântă!
