Patrupezi normali şi Bipezi cretini

Patrupezi normali şi Bipezi cretini
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Ies la şase și zece. Vreau să prind autobuzul 9. Cel de 6 și 32. Nu mă grăbesc. Am timp. Pot da şi altora, care se smiorcăie că nu au. Că nu au ce pierde, vreau să spun. Merg în pas destul de vioi pentru vârsta mea legendară, dacă iau în calcul sutele şi miile de zile şi nopţi ale doamnei Odinioară, când citeam poezie cu prietenii şi cu doamna Nemiluita, până când ne prindeau trei dimineţi împreună, cu Ion Avram (prozator formidabil) şi Simon Ajarescu (poet al "matriarhei şi al iasomiei")... până când...!...

Sigur că da!... Printre blocuri, exact în preajma farmaciei cu farmaciste şi buline minunate, vizavi de fosta crâşmă a răposatului Vasile Valache, doi târtani bipezi plimbă/urmăresc doi câini cum îşi caută locul de deşertare pe spaţiu. Mangosiţii au tărtăcuţele goale-n glugi de fanfaroni "interesanţi", fumează des şi mult, dar şi zvârle scuipatul cu mare precizie, corespunzător, conform legilor în vigoare, visate, gândite, dezbătute şi promulgate cu/de şeful mârlanilor din cartier. Sigur că mi se face silă, mai ales că-i aud vorbind tare, persuasiv, folosind un vocabular din douăzeci-treizeci de cuvinte, dintre care mai mult de jumătate încep cu "p" mic sau mare, după cum sunt în raza lor de acţiune: "Uite-l, bă, pe bulangiul care dă despre noi în ziar! care nu mai încape de noi! care cică trebuie să strângem ce face câinele! care dă şi despre manelele noastre! şi despre distracţiile noastre! şi despre muierile noastre urlătoare la geamuri şi la cer! şi despre creaturile/odraslele noastre sărite de pe rulmenţi!...

Ce zici? îl facem acum? dacă nu-l pocneşti tu, îl pocnesc eu!... fir-ar mă-sa a dracului! mi-aş face-n şi mi-aş drege-n!...

Ce zici? "... Mi se ridică părul în formă de măciucă. Nu pot fi calm în jurul cestor infractori. Chiar mă perforează o frică funciară (de oameni şi de câini)... chiar îmi vine să strig după ajutor, însă trecătorii sunt foarte rari la ora aceasta. Şi, chiar dacă sunt câţiva în goană spre muncă ori spre nicăieri, toţi îmi inspiră aceeaşi spaimă când îi văd şi-i aud trântindu-şi flegmele pe caldarâm, în sus, în jos... oriunde vor muşchii lor cerebrali, sufletul lor vândut/aruncat la mezatul nesimţirii, la ruleta prostească a ticăloşiei fără cusur.

Îl ascult pe celălalt: "Ce, bă? vrei să iei laba la ochi? ce te aia grija de noi? facem ce vrem! sună şi du-te la poliţie! ne doare-n pălărie de toţi!"... Chiar o iau la sănătoasa!... Mihai Eminescu: "Mama ei de nemernicie românească!"

Divina Tragedia, Colecție

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 816 ori Ultima modificare Miercuri, 13 Martie 2024 14:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.