Ieri, la ora când pleacă trenul de 6 fix şi când tocmai îmi văcsuiesc pantofii în ritmul melodiei celeia cu floricele de porumb, aud bătaie de patru ori în uşa de la intrare în bârlog, fiindcă de ieşire nu am! Adicătelea cioc, cioc, cioc, cioc! Nu mă uit pe vizor, că nici din ăsta n-am! Nu întreb cine-i, că am numai răspunsuri! Nu mă grăbesc să deschid şi să mă dumiresc, fiindcă vreau să aud dacă insistă! Şi insistă! Mai abitir decât femeia/gospodina aceea celebră, care-i aducea lapte lui Beethoven, în fiecare dimineaţă... muzicianul scriindu-şi, astfel, Simfonia a V-a, a Destinului, adică! Şi ciocăneşte! Şi ciocăneşte! Nici gând să renunţe!
La ora când trenul de 6 ajunge la ora 7, la Tecuci, adicătelea, mă duc să primesc musafirul matinal! Descui şi deschid! E moş Ion Mutelcă, însoţit de prietenul nostru comun, moş Vasile Cherpedin! Galbeni la faţă şi osteniţi de-atâta efort la uşă, îmi spun foarte scurt şi cuprinzător că au mâncat salam din ăla scump, dar cât pe ce să dea colţul amândoi, adică să se mute la cimitir! Cică salamul era depăşit de ani de zile, mucegăit pe dinăuntru, chiar dacă pe dinafară-i lustruit şi şters şi drăgănit şi organizat, de zici că acu-i luat de pe bandă! Moşneguţii mă roagă să scriu ceva în consecinţă, poate văd şi cei care se ocupă cu prospeţimea bucatelor noastre! Sigur că da! Cum să nu scriu? Iată!
Stă liniştit salamul meu de porc/ în galantar... şi lins de muşte verzi!/ îl simt, îl vreau, mă duc şi mă întorc!/... n-am bani, iubito! poate nu mă crezi!//...
Mendeleev... (un rus elementar,/ deştept pe axa Moscova - New York).../ a plumbuit hotar după hotar,/ dar a uitat salamul meu de porc!//...
E drept, mă fac de flit, mă fac de râs,/ mă dau de plumb când vrei Continental!/ (uşă pe nas! nici „stai un pic”! nici bâz!)/... e foarte greu salamul meu de cal!//...
E bun, condimentat, SF...şi scump!/ stă-n piele fix...şi lins de muşte verzi!/ la bani uşori, salamul meu de plumb/ este imun! degeaba salivezi!//...
Mă rogi întruna şi mă baţi la cap:/ „măcar parizer ia-mi, flămândul meu!/ ţii banii la nevastă-ta-n ciorap?!/ ’ţi-ar mă-ta de zgârcit şi derbedeu!”//...
Nu mă afurisi, flămânda mea!/ eşti pofticioasă! vezi să nu sughiţi!/ comportă-te... şi nu mai saliva!/ hai la măcriş, la filme cu bandiţi!//...
Doar ştii că am avansul mititel!/ n-am SRL! nu am pantofi cu scârţ!/ tu, dacă l-ai votat pe Ionel,/ înghite-n sec şi fă gogâlţ-gogâlţ!//...
Stă (de)votat salamul meu viclean/ în galantar... şi eu, şontâc-şontâc,/ îl ocolesc, înghit marghiloman,/ te pierd... şi cad în moarte: bâldâbâc!//...
Ce afumat, ce lung şi ce infam!/ ce muşte verzi! ce stare de leşin!.../ Să nu te mai aud că vrei salam,/ acu... şi-n vecii vecilor! Amin!//...
