Ochii mei... doi preoţi singuri în altarul trist al poeziei... şi cântând în sus oda dezlegării marilor păcate pentru mântuirea celor care nu-s încă zei de treflă ai deşertăciunii, încă sclavi daţi hrană morilor de vânt... nu ştiu dac-aude cel care nu vede cum nici în biserici taine nu mai…

Am să mă duc la tine (fugă din timp)

Scris de Miercuri, 05 Iunie 2013

Am să mă duc la tine mâine dimineaţă, ori chiar în seara asta am să mă duc... şi chiar acum încep să-mi şterg toate urmele şi să cobor fără glorie de pe rug!... Am să mă duc la tine după ce cobor şi după ce voi recunoaşte că sunt învins...…

Nişte mâini (despre nişte mâini)

Scris de Marți, 04 Iunie 2013

Frumoase, fantomatice şi lungi, cu dinadins şi dor să mă cuprindă, aşa, să nu-mi ajungă niciodată... lacom naiv şi simplu crai de ghindă! Fiindc-am smuls iubirii şi am pus idei pătrate în cutii rotunde, am dat cu vânt mereu în timpul morii care sfărâmă tot şi mă ascunde! Şi-am schingiuit…
Moto: "!nu-l mai plângeţi pe acela/ care vecinic singur nu-i,              plângeţi-l pe cel ce n-are/ Moartea şi Moldova lui!"                                        (Cezar Ivănescu - Dorul de Moldova)   în moldova poeziei/ ziua-i cât o săptămână mor poeţii în picioare/ sprijinindu-se de lună noaptea doare ca o rană/ visul prinţului levant…

Pastel cu viteza cartuşului chior (flagrant)

Scris de Sâmbătă, 01 Iunie 2013

Moto: "era odată ca niciodată/              şi avea mâinile murdare de pâine"                                             (anonim folk)   Vreau să sufăr şi eu...şi mă duc să ascult urlet simplu, de lup singuratic şi mult şi flămând şi lovit de un om vânător, chiar în ochi, cu viteza cartuşului chior!   Mi se…
Toată lumea îmi spune la mulţi ani, ca şi cum toată lumea ştie că sunt foarte puţini... unora nu le răspund, altora le răspund şi îi admir fiindcă au plâns pe coroana de spini! Zic unii: dă-te mai încolo! alţii: dă-te mai încoace!... ce oameni simpatici, toţi fără cusur!... unii…

Elegie pe Scara Oschi (şi retur)

Scris de Joi, 30 Mai 2013

Sunt pe o scară, undeva...şi cred că urc...un fel de frică încearcă să mă ţină-n loc, să mă întoarcă şi să-mi zică: ajută-te, nu mai visa, nu mai spera în haimanale, cunoaşte-te măcar un pic, dă foc nemerniciei tale! Desigur, mă opresc un strop...uit de iluzii şi urcare, mă uit…
Trebuie să trec în altă dimensiune!... strig la mine şi mă opresc tocmai când soarele meu răsare-i soarele meu apune şi pământul meu pe lună-i luna mea pe pământ! Nu te opri!...aud vocea mamei plecate în dimensiunea unde toate au destinul asemănător... recunosc, îmi este frică pe înserate, de ne/cunoscutul…
Trebuie să vin şi să mă uit la tine, văd că ai tot ce-mi doresc, şi aştepţi de mult, văd că eşti din ce în ce mai singură, văd şi aud că mai nimic nu mai am de făcut! Trebuie să vin chiar mâine, dimineaţă, după ce dau apă şi…

Iluziadă (despre Nimic)

Scris de Luni, 27 Mai 2013

e greu până la Unu! e greu până la Sine! o fi adevărat? sau mi se pare? cumva, naiv, mă pregătesc de moarte? sau, negreşit, nimic nu-i nou sub soare? nu cred nimic din toate cele spuse? nici nu mai poate Unu despre mine! îmi suflă-n ceafă, strigă printre lacrimi:…
timp azvârlit în spaţiu de când...(lumină caldă să păcălească lumea aceasta şi cealaltă)... clipa dintâi se vede, s-aude şi acum, sfărmându-se în sine, trasoare şi dum-dum! spaţiu...(nimic în sine, big bang)...să-ncapă totul... apoi, din clipa-ntâia în clipa-ntâia, rodul scâncind fără de lege, spre lege...(şi-n delir)... hrănindu-se din însuşi, fiindu-şi cimitir!…
Vino, draga mea suveică!.../ te blestem, dacă nu vii: veci, să-ţi cadă luna-n teică/ şi iubirea-n păpădii când mai mergi şi tu la apă/ să te răcoreşti un pic la picioare... şi să-nceapă/ dorul Marelui Nimic! Vino, draga mea suveică!.../ toate cele mi se frâng sub cămaşa mea de neică,/…
un câmp de luptă (cu garoafe negre) opreşte şi pietrifică soldaţii... războiul ăsta nu e pentru ei... acest război e pace pentru alţii!   ei duc în buzunarul de la piept garoafe roşii, care or că vină cu-n glonte mai deştept şi nimerit exact în locul care dă lumină!  …
Moto: "foaie verde zic de mine             apele că-s apa lor             dar mi-s vorbele peline             şi tot mor şi mor şi mor"                                       (anonim folk) Cămaşa ta-i ţesută din cămaşa pe care mi-a urzit-o mama când cocea iubiri şi turte pe o plită, la marginea războiului, plângând că…
Cu picioarele în prăpastie şi cu sufletul pe mal, citeşti "Crimă şi pedeapsă"... (şi crezi că se poate)... domnul Raskolnikov admiră salcâmii a ultima oară şi zice patru cuvinte: zarurile au fost aruncate! Cu sufletul în prăpastie şi cu picioarele pe mal, citeşti "Idiotul"... (pe-nziuate şi pe-nserate)... prinţul Mîşkin rupe…
Stau clipele la pândă să fugă din pendule, să fugă din clepsidre, să fugă din Olimp, din cercuri, din pătrate, din cuburi şi din sfere, din tot ce-nseamnă silă şi pierdere de timp! Sub semnul şi teroarea măruntelor tic/tac/(uri) au înghiţit atâtea Sahare de nisip şi au răbdat de sete…

Altă Marie (poem de treflă)

Scris de Sâmbătă, 18 Mai 2013

Maria mea frumoasă de spatie, cea mai nebună splendidă Marie... ai zis că vii (la vară) să-mi arăţi cum stau alături două jumătăţi, cum să alunec mâna mea flămândă pe un picior de plai înalt şi sfânt până-n clipirea unde sunt la pândă ochi mari şi rari, amari... din când…
Şi chiar acum te rog să fugi din monastire, tulburătoare şi uitată Lorelei... nu m-ai pierdut, încă mai stau în aşteptare, încă mai pun aripi şi jar şi plâns la cai! Şi chiar acum te rog s-asculţi ultima dată: sunt mincinoşi şi răi atâţia cavaleri... habar nu au despre viteazul…
!matria mea şede în istorie cu demiurgul de mână prin ograda unde se află cărarea cea mai scurtă dintre copilărie şi bibliotecă, dintre realitate şi vis... demiurgul e îmbrăcat în haine de mire, limba română îi vine perfect, ca o nuntă...sora mea le dă câte o turtă, să aibă până…
Moto: "sau doi egal cu patru. altă sferă limită de. ori nu. fără adresă. urma luminii peste. Frontieră abandonată-n propria-i viteză." (anonim folk) În trecut e viitorul cel pe care am uitat să-l observ, să-l gust, să-l chinui, să-l aud...uite, acum e târziu să-l chem încoace, la trăit, la dans,…
Moto: "Poţi să vii, s-aproape gata, chiar de-a fost să nu mai fie... şi fă-ţi câteva batiste din cămaşa mea, Marie!" (anonim folk) Începe să plouă, Marie... te rog să deschizi o fereastră... sunt singur, afară, pe prispă, şi caii sunt singuri pe coastă! Şi fulgeră tare...şi tună... gutuii rămân…
Am văzut o fată lungă de la mine pân-la ea, adormită pe cărarea dintre sete şi fântână... şi un fel de lemne crude s-au aprins în timpul meu... flăcări care chiar şi astăzi mă scrumesc şi mă îngână! Era fata cea mai mare dintre fetele din sat... celelalte erau scurte,…
Pândesc după biserici: sunt hoţ de cele sfinte, că sunt sărac...şi-acasă nu am măcar un sfânt să-mi deie dezlegare la frâu şi la cuvinte, la ură, la iubire, la cer şi la pământ!   Pândesc după biserici: e gata, popa pleacă şi toţi fastidioşii se duc la locul lor... îmi…
Au dat salcâmii în mugur, Marie... oare să cred că a venit primăvara? oare-i dezlegare la fluturi şi chemare la rătăcire prin liniştile şi prin adâncimile vioarei? Au dat salcâmii în frunză, Marie... una câte una, vioarele se urcă şi coboară să-şi aşeze glasurile... cică vor să înceapă primul concert…
Pagina 69 din 73