Sigur că da! Uluiala-i colosală! Maria se „joacă” de-a noi sau numai ni se pare? Nu cumva, oare, tembelismul din jurul mic şi din jurul mare ne-a făcut să credem CEEA CE ESTE EVIDENT şi, totuşi, AŞA NEBULOS? Ce invitaţie formidabilă/bizară ne „face” Maria! Auzi, cică Trenul către Nicăieri pleacă IMEDIAT, de la LINIA VIEŢII!... Unde mama zmeilor o mai fi şi LINIA asta? Ce-ar fi să mergem în gară şi să ne interesăm? Ori să telefonăm la Serviciul Român de Informa� ...

Sunt singur - nu-i nimeni să vadă/ cum pasul şi clipa mă-ngână - cu mare credinţă şi vrere/ MĂ ROG PENTRU LIMBA ROMÂNĂ!!! Sunt singur - nu-i nimeni s-audă/ cum viaţa şi moartea s-adună şi-mi pun rugăciunea pe cale,/ cu lacrimă dreaptă, străbună!!! Sunt singur în centrul secundei/ cu margini acuma şi-atuncea - nu-i nimeni să vadă, s-audă/ cum LIMBA ROMÂNĂ MI-I CRUCEA!!! Sunt singur - biserica tace/ cu mâinile-ntinse spre mine şi-mi toarnă agheasmă pe rugă,/ din v ...

Oare nu cumva Maria-i ACASĂ, dar n-am „putut” noi s-o vedem? Ce-ar fi să mai mergem o dată pe strada „Ion Creangă”, la numărul 13 A/bis? Sigur că da! Mergem tuscinci! Ajungem în trei sferturi de ceas, cu taxiul! La fel, poarta nu-i încuiată! Nici uşa! Intrăm! Acelaşi decor! Pe măsuţă vedem o coală dictando, pe care citim „VALSUL RESEMNĂRII”! NU luaţi nici un bagaj! Dacă mergeţi, mergeţi aşa! Fără nici o traistă! Şi fără nici un adio! Fără nici un rămas ...

Moto: „nu-l mai plângeţi pe acela/ care vecinic singur nu-i, plângeţi-l pe cel ce n-are/ moartea şi moldova lui”                                                          (Cezar Ivănescu) în moldova poeziei/ ziua-i cât o săptămână mor poeţii în picioare/ sprijinindu-se de lună noaptea doare ca o rană/ visul prinţului levant în păduri necunoscute/ mor mistreţi de diamant face-s-ar ca mâine astăzi/ duminica viitoare � ...

Ce-ar fi să apelăm telefonic Serviciul Român de Informaţii şi să întrebăm unde s-a dus Maria? Căci TREBUIE SĂ ŞTIE, nu? Sigur că da! Formez numărul de apel al acestei Instituţii FĂRĂ DE CARE NU SE POATE! Şi chiar aud o voce foarte frumoasă, feminină, ca de Robot: „Aţi apelat cutia poştală a Serviciului Român de Informaţii! Ştim că vreţi să aflaţi unde s-a dus Maria, Ghicitoarea (voastră) în Cărţi! Pentru moment, nu vă putem spune! Însă, dacă vreţi niscaiva ...

Cu duhul blândeţii mi-a dat învăţare/ de Bune şi Carte, cu duhul nuielei mi-a dat dezvăţare/ de Rele şi Moarte! Mi-a dat învăţare să merg şi să tac/ prin sfinte zăpodii, că numai aşa m-oi putea dezvăţa/ de silă şi dodii! Să merg şi s-aud cum se suie la Cer,/ cântând, ciocârlia, că numai aşa (m)-oi putea strădui/ să-nvăţ România! S-aud cum se face (în floare de câmp)/ rostire de greier, că numai aşa voi simţi că visez/ pe Cer cum cutreier! S-ascult cum se z ...

Cineva bate la poartă! E poştaşul! Măzăriche iese... şi se întoarce cu un plic! În plic - o scrisoare! De la Maria, ghicitoarea în Cărţi! Marcel dă citanie! Iacătă! „Faceţi linişte... oamenilor, creştinilor! Vă rog foarte frumos, din tot sufletul vă rog, faceţi linişte şi veniţi mai aproape! Veniţi cât mai aproape unul de altul, alta de alta, unul de alta, alta de unul! Cât mai aproape unii de alţii! Veniţi cât mai aproape toţi de toţi! Vă rog să staţi, măcar ...

Moto: „vântură vântul vremelnice vămi,/ trec triste trireme tăindu-mă-n toată/ divina-mi dorire, daimonule... dă-mi/ secunda sărutului-– sclavă secantă”                                                                                     (Iolanda Cremene)salvează-mi sufletul spunându-i/ să-şi sece sfânta sublimare singură, simplă şi senină/ cum centrul cercului celest, care comandă-conce ...

Sigur că da!.. Măzăriche propune să ne amintim de Maria, adică de cea mai scumpă Mamă de pe Pământ! Drept pentru care se comportă corespunzător! Iacătă:"de când a vrut să mă aducă Mama/ pe ţărna scump-a Schitului Moldav şi să-mi des-cânte Voroviri de Leagăn/ ca să mă-nalţ Curat, Senin, Vârlav, să-mi caut rost pe lungul şi pe latul/ unui destin perfect (ne)cunoscut, să nu confund Concretul cu Abstractul/ când Relativu-i rege Absolut, să-(mi) fiu duhovnic iertător ...

Moto: „multiplul unu diferit de sine/ o! mare-absenţă uneltind în toate  niciunde-pretutindeni altul vine/ vizibil numai din precaritate”                                                              (Ştefan Augustin Doinaş) în fiecare clipă se întâmplă/ preludiul şi postludiul veşniciei pentru cel care-i înţelege rostul/ demonic şi divin, dar zice: fie-i trăirea mai uşoară şi dormirea/ plină cu visuri despre cel ...