ne uităm la moartea poeziei
şi parcă suntem nişte păreri
ale neputinţei, parcă suntem
viitori înmormântaţi de ieri
suntem osândiţi la libertatea
şi la nenorocul de a fi
nişte mari şi mici marionete,
cabotini de noapte şi de zi
ţafandachi ai feeriei false
printre ticăloşi de soi şi rang,
huruim idei nevertebrate
şi nutrim ambiţii de bigbang
nu ne doare nici în pălărie,
nici în alte locuri din sistem,
ne uităm la moartea poeziei...
doar aşa-ndemnare mai avem
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Moartea Poeziei (apocaliptic tangou) Scris de Ion Zimbru

Mai multe din această categorie: