O economie al cărei principal "avantaj competitiv" este costul menţinut scăzut al forţei de muncă şi exploatarea lucrătorilor nu este o economie performanta şi stabilă, şi cu siguranţă nu este o economie care funcţionează în interesul celor mulți, ci mai degrabă al celor puțini și bogați, afirmă reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA, în contextul în care pe 7 octombrie s-a marcat Ziua Mondială a Muncii Decente.
Munca decentă este pragul minimal care face diferenţa între cei săraci şi vulnerabili şi cei care trăiesc decent de pe urma muncii lor. Când principiile muncii decente nu sunt aplicate, lucrătorii se confruntă cu şomaj şi sub-ocupare, o calitate slabă a locurilor de muncă, muncă în condiţii de nesiguranţă şi insecuritatea venitului, încălcarea drepturilor şi inegalităţi de gen. Câţiva indicatori sunt suficienţi pentru a descrie consecinţele lipsei muncii decente la nivel global, afirmă sindicaliştii: jumătate din forţa de muncă a planetei (1,4 miliarde persoane) câştigă mai puţin de 2 dolari pe zi; doar 20 la sută din populaţia globului se bucură de protecţie socială adecvată, în timp ce peste jumătate nu beneficiază deloc; 200 de milioane de copii sub 15 ani muncesc în loc să meargă la şcoală.
"România nu numai că nu are o strategie națională de dezvoltare, asumată de întreaga clasă politică și de partenerii sociali, care să includă printre obiective munca decentă, dar politicile și acțiunile guvernelor României se bazează chiar pe descurajarea muncii decente: atragerea «investitorilor» cu cea mai ieftină forţă de muncă şi menținută deliberat la un nivel scăzut, condiții avantajoase pentru companii, dar dezavantajoase pentru lucrători și o legislaţie ambiguă sau posibilitatea de a fi încălcată reprezintă, în România, politică de stat", afirmă un comunicat remis de Cartel ALFA.
Conform sindicaliştilor, modificarea legislaţiei care s-a produs în 2011 s-a înscris în aceeaşi "strategie" pentru eradicarea muncii decente, atâta câtă exista în România, iar modificarea Codului Muncii a pus salariaţii "la cheremul voinţei patronilor", prin prelungirea perioadelor de probă, prin stabilirea performanței numai prin voința unilaterală a angajatorului etc. Mai mult, afirmă comunicatul citat, apariția Legii dialogului social a îngreunat până la blocaj posibilitatea salariaților de a-și reprezenta și apăra drepturile prin negociere și acțiune colectivă. "Nefiind capabile să construiască alte avantaje competitive (o infrastructură bună, un cadru legislativ predictibil și coerent, un sistem de taxare motivant și o administrație competentă și necoruptă), guvernele succesive ale României își fac un merit din a oferi, ieftin, resursele umane şi naturale ale țării spre exploatare", afirmă reprezentanţii CNS Cartel ALFA.
"În România, aproape 60 la sută din salariile plătite în economie sunt la nivelul salariului minim pe economie, care nu acoperă în totalitate cheltuielile minime de trai, iar dialogul social este inexistent. Modificarea legislaţiei muncii în 2011 a dus la imposibilitatea negocierilor colective. Astăzi, un salariat din cinci beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă. Doar puţin peste 10 la sută din aceste contracte colective sunt negociate cu sindicatele reprezentative, celelalte sunt negociate de reprezentanţii salariaţilor, de regulă persoane agreate de angajator, fără o negociere reală. De asemenea, negocierea la nivel naţional şi sectorial a fost eliminată prin efectele acestei legi, astfel fiind eliminate grilele de salarizare, prevederi referitoare la formarea profesională şi multe alte elemente necesare echilibrului relaţiilor de muncă", afirmă Romică Gîrneaţă, preşedintele filialei Galaţi a CNS Cartel ALFA.
În acest context, Cartel ALFA a lansat campania "SCHIMBĂM REGULILE", care are ca prioritate modificarea Legii 62/2011 a Dialogului social, aducerea în dezbatere publică a subiectului negocierilor colective la toate nivelurile, stabilirea unui salariu minim care să reflecte costurile reale de trai şi un dialog social responsabil.
