Suprataxarea companiilor din domeniul bancar, energie şi telecomunicaţii, conform recentei OUG 114/2018 de modificare a Codului fiscal, se va reflecta în primul rând în transferarea costurilor suplimentare către clienţi, iar accesul la finanţare sau produse va fi îngreunat, relevă "Testul IMM" - un sondaj în rândul mediului de afaceri - realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte şi Patronatul IMM-urilor Galaţi. Acelaşi sondaj relevă că singurul care va avea de câştigat este… statul, prin creşterea încasărilor la buget.
Măsura suprataxării băncilor în funcţie de creşterea ROBOR este susţinută doar de 38,7 la sută dintre întreprinzători, restul de 61,3 la sută fiind împotriva acesteia, rezultă din Testul IMM. În ceea ce priveşte efectele generate de suprataxarea băncilor, 69,3 la sută din respondenți au răspuns că băncile vor transfera costurile către clienți, 64 la sută că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și pentru populație, și pentru companii (în special microîntreprinderile), și pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56 la sută au menționat scăderea creditelor nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economică, iar 29,3 la sută anticipează o scădere a dobânzilor la depozite. În acelaşi timp, 46,7 la sută dintre întreprinzători au evidenţiat creşterea încasărilor la bugetul de stat.
"Nimeni nu spune că băncile sunt "uşă de biserică". Dar de aici până la a introduce nişte măsuri fiscale fără niciun studiu de impact, fără consultarea mediului de afaceri, fără respectarea unor reguli minime în ceea ce priveşte predictibilitatea fiscală este cale lungă. Lucrurile nu se rezolvă prin noi impozite, ci prin măsuri care să ducă la dezvoltarea pieţei de capital. Din această suprataxare, statul este cel care câştigă pe termen scurt, prin încasările la buget, dar asta cu preţul unor efecte negative în mediul de afaceri, ce se vor vedea mai târziu. Şi pentru că se spune că această suprataxare este o "taxă pe lăcomie", ne întrebăm despre lăcomia cui e vorba. Nu cumva scopul acestor modificări a fost de a acoperi un deficit bugetar uriaş, generat, la fel, de o serie de măsuri fără acoperire?", ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Controversată este şi legarea suprataxării băncilor de acel prag al ROBOR de 2 la sută. "În condițiile în care inflația anuală este peste 3 la sută (așa cum este previzionat pe parcursul anului 2019, valoarea liberă ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2 la sută (pragul de referință care a intrat în vigoare), evoluția în ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situându-se la 1 pp (punct procentual) peste media inflației", se explică în analiza realizată de CNIPMMR.
Microîntreprinderile vor fi cele mai expuse la creşterea costurilor de finanţare, dat fiind faptul că ele au folosit la maxim potenţialul creditului furnizor, dispun de cel mai puţin numerar şi depind adesea de finanţarea bancară pentru continuarea activităţii. Suprataxarea băncilor va face creditele mai scumpe şi pentru populaţie, ceea ce va avea efecte inclusiv asupra consumului.
Se văd primele efecte ale suprataxelor
Patronatele din CNIPMMR avertizează asupra faptului că, deşi prin suprataxarea băncilor, statul mizează pe interesul imediat al creşterii încasărilor la bugetul de stat, pe termen mediu şi lung nu face decât să-şi complice situaţia financiară. "Deja s-au propus efecte în acest sens: în data de 14.01.2019 s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62 la sută din volumul cerut de Ministerul Finanțelor Publice, dintr-o emisiune scadentă în iunie 2023, oferta băncilor fiind mai mică decât cea solicitată. În schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41 la sută (maxim acceptat de 4,43 la sută), față de cel înregistrat pentru aceeași scadență în 24 decembrie, de 4,34 la sută. Atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50 la sută mai mult decât ceruse statul. Pe piața titlurilor de stat, ratele de dobândă au crescut, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele medii-lungi", potrivit CNIPMMR. Patronatele amintesc şi faptul că taxa pe activele băncilor nu este, în alte ţări din UE, o metodă de acoperire a deficitului bugetar, ci un instrument de politică economică și de prevenire a riscurilor eventualelor crize, care a fost reglementată după lungi perioade de dezbatere publică și după analizarea impactului asupra mediului de afaceri.
Transfer de costuri către clienţi
Suprataxarea companiilor din energie este considerată o măsură negativă de 70,3 la sută dintre companii, 78,7 la sută dintre întreprinderi considerând că va genera un transfer de costuri suplimentare către clienţi, potrivit unui studiu realizat de CNIPMMR. Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii este respinsă de 66,2 la sută din mediul de afaceri. Motivul principal este, de asemenea, generarea de costuri suplimentare pentru clienţi, anticipată de 75 la sută dintre firme.
Principii pentru legislaţia fiscală
Aplicarea principiilor reglementării inteligente ar trebuie să stea la baza stabilirii de noi obligaţii fiscale, relevă un sondaj realizat de patronatele din CNIPMMR pe tema efectelor aplicării unor suprataxe în anumite domenii de activitate. Printre aceste principii, "81,30 la sută din respondenți au menţionat asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale, 78,70 la sută au evidențiat necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact, 68 la sută au menționat dezbateri publice cu toate părțile interesate, 66,70 la sută au solicitat modificarea/ completarea Codului fiscal doar prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, 58,7 la sută au solicitat asigurarea din timp a informării contribuabililor, 56 la sută consultarea confederațiilor patronale și 53,30 la sută Testul IMM", se arată în studiul CNIPMMR.
