Dacă s-ar face o listă de dorinţe la nivelul administraţiei publice din Târgu-Bujor, atunci principala doleanţă a comunităţii ar fi introducerea gazului metan. „Ne facem din asta ţelul suprem!”, ne spune primarul Laurenţiu Viorel Gîdei. Dar cum de la dorinţă la faptă e cale lungă, deja au fost demarate procedurile pentru ca, în sfârşit, gazul metan să ajungă şi la Târgu-Bujor.
Cum o iei, cum o învârţi, musai este ca gazul metan să ajungă la Târgu-Bujor. E şi normal să fie aşa, că, de, unde s-a mai pomenit oraş fără gaz metan. Unde mai pui că „ţeava” nu ar fi foarte departe, e la doar la 0,5 km, spre Vârlezi.
„Noi ne-am apucat să facem documentaţia necesară să tragem gaze naturale, iar pe 3 mai am şi depus o solicitare de finanţare la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Practic, noi, la momentul acesta, suntem cea mai avansată localitate din judeţul Galaţi în ceea ce înseamnă toată documentaţia şi procedura privind reţeaua de distribuţie la nivelul comunităţii. Mai mult, acesta a fost primul proiect din judeţul Galaţi depus pentru finanţare. Şi am mare încredere. Valoarea proiectului este undeva la 100 miliarde de lei vechi”, ne-a spus primarul din Târgu-Bujor.
Aducerea reţelei de gaz metan la Târgu-Bujor nu este un moft oarecare, ne explică edilul. Dacă stai şi faci socoteala la cât ajunge acum încălzirea cu lemne, cu cărbune, care sunt inclusiv efectele asupra mediului, atunci se vede şi mai bine de ce este nevoie de gaz metan. În plus, astfel de utilităţi ar face şi oraşul mai atractiv. Alta ar fi socoteala când oamenii n-ar mai umbla cu butelia după ei - s-ar schimba în bine perspectivele zonei, iar oraşul ar deveni mai atractiv inclusiv comparativ cu alte localităţi din zonă.
„Oraşul ar fi mai atractiv - şi aici nu ne referim neapărat la cine ştie ce investitori - ci pur şi simplu la nivelul populaţiei. S-ar dezvolta oraşul în continuare şi ar atrage oameni şi din zona adiacentă. Având facilităţile unui oraş, Târgu-Bujor poate redeveni un pol de dezvoltare în zonă, să redevină - de ce nu? - ce a fost înainte de 1989”, ne-a mai spus primarul.
Cert este că, oricum ar fi, la nivel local s-a luat decizia de a se merge până în pânzele albe pentru a se trage gaze. Dacă va fi nevoie, Primăria este dispusă să ia chiar şi un credit bancar, numai să vadă ţeava de gaz trasă în oraş. Proiectul prevede ca, odată această investiţie derulată, să fie scoasă la licitaţie concesiunea şi distribuţia gazelor naturale.
„E drept că toţi primarii îşi doresc să tragă gaze, dar noi suntem mai avansaţi. Avem avizele Transgaz, studiile de fezabilitate sunt făcute, avem avize de principiu de la tot felul de instituţii - documentaţia este destul de stufoasă, dar nu ne lăsăm!”, mai zice Laurenţiu Viorel Gîdei. Mai mult, pentru ca, pe viitor, gazele naturale să fie mai accesibile la nivelul gospodăriilor, în proiect s-au prevăzut şi subvenţii de 2.500 lei pentru 1.000 de branşamente.
Dacă lucrurile merg bine, până la sfârşitul anului, la Târgu Bujor s-ar putea lucra la această investiţie.
Blocuri ANL şi bază sportivă
Până la sfârşitul acestui an, la Târgu-Bujor vor fi finalizate lucrările la cele trei blocuri ANL, în total 36 de apartamente. „Am primit asigurări din partea constructorului că vor fi gata la timp. De fapt, termenul de finalizare este 2020, dar ANL le-a pus banii la dispoziţie, numai să-l facă mai repede, iar ei şi-au luat angajamentul să le finalizeze încă de anul acesta”, a explicat primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
Desigur, întrebarea este cine şi când va beneficia de aceste apartamente. „Încă nu am lansat procedura de primire a solicitărilor, dar ea va fi lansată foarte curând. Practic nu am vrut să o lansăm în această perioadă pentru că este şi campanie electorală şi nu am vrut să se interpreteze… Cert este că, la atribuirea locuinţelor ANL, vor fi aplicate exact punctajele din criteriile legale, nici nu am putea face altfel. Va fi o comisie care va analiza aceste punctaje - în funcţie de vârstă, situaţia locativă, copii, studii, tipuri de familie etc. Totul va fi pe o procedură foarte transparentă, tocmai pentru a nu fi nici un fel de probleme”, a arătat primarul. Acesta a precizat că, în apropiere de blocurile ANL, va fi construită şi o bază sportivă. „Vor fi două terenuri de tenis de câmp, cu nocturnă, vestiar, fitness, teren multifuncţional. E pentru tineret, în mod special, pentru a face cât mai mult sport în aer liber. Va fi o zonă foarte interesantă acolo şi sperăm să o dezvoltăm în timp”, a precizat primarul.
Activităţi sportive pentru toţi
Graţie unui proiect realizat în cadrului Grupului de Acţiune Locală (GAL) „Eremia Grigorescu”, la Moscu - localitate componentă a Târgu-Bujor - va fi realizat un teren de sport. Valoarea investiţiei este de aproximativ 3,3 milioane de lei şi este destinată în special tinerilor. Terenuri de sport au mai fost realizate şi la Târgu-Bujor şi Umbrăreşti.
Forţa de muncă, tot mai puţină
Forţa de muncă rămâne o problemă semnificativă în Târgu-Bujor, în condiţiile în care foarte mulţi tineri aleg să-şi încerce norocul pe alte meleaguri, cel mai des în străinătate. Din acest motiv, şi populaţia este, ca dinamică demografică, tot mai îmbătrânită.
„Acum nu că nu se găsesc angajaţi, dar până şi zilierii sunt greu de găsit. E foarte greu să găseşti să dai cuiva materiale la mână şi să lucreze. Problema forţei de muncă este una majoră, plecarea tinerilor este o problemă şi probabil că nu se va putea găsi o rezolvare fără găsirea unei soluţii la decalajele de salarizare. Inclusiv la nivel european se discută de „un minim” în spaţiul comunitar care să răspundă acestei probleme, dar rămâne de văzut dacă se va ajunge la un echilibru… Oricâte investiţii, cât de frumos am face străzile, dacă lumea pleacă, nu avem nici un câştig”, ne spune primarul din Târgu-Bujor, Laurenţiu Viorel Gîdei.
La "intersecţie" între proiectele judeţene şi cele locale
Pe partea de infrastructură rutieră, Târgu-Bujor are parte de „intersecţia” proiectelor privind drumurile judeţene, realizate de CJ Galaţi, cu proiectele locale, derulate de Primăria din localitate.
„Ne ajută mult proiectele derulate de CJ pe o zonă de infrastructură importantă din Târgu-Bujor, respectiv lucrările de pe DJ 242 şi DJ 242 B. Sunt lucrări care ne rezolvă foarte mulţi kilometri de carosabil. Mai mult, vor fi şi piste de biciclete, cu staţii de autobuz, cu trotuare. E vorba, practic, de tot ce înseamnă Umbrăreşti, ieşirea din Târgu-Bujor, la care se adaugă şi proiectul Târgu-Bujor - Bereşti, tot al CJ. Cu ce mai avem şi noi în lucru, infrastructura din Târgu-Bujor va atinge un nivel important de modernizare”, ne-a spus primarul Laurenţiu Viorel Gâdei.
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, proiectele pe DJ-uri sunt finanţate prin Programul Operaţional Regional, apelul SUERD, şi fac parte dintr-un plan mai amplu derulat la nivel judeţean pentru creşterea mobilităţii între reţele secundare de transport şi reţeaua principală TEN-T. În ceea ce priveşte Primăria din Târgu-Bujor, ea a mizat pe proiectele finanţate prin PNDL. În 2017, printr-un prim proiect PNDL, în valoare de 5,6 milioane de lei, au fost asfaltaţi şi modernizaţi 5 km de cale rutieră. De anul trecut a fost demarat un nou proiect prin PNDL, în valoare de 13,6 milioane de lei, prin care se vor face lucrări pe 9,5 km de drumuri, ce vor fi finalizate în cursul acestui an.
Un nou supermarket
Comerţul, chiar şi în condiţiile în care populaţia este în descreştere în unele localităţi, pare a fi, totuşi, nemuritor. Mai ales atunci când are în spate o reţea mai amplă de supermarketuri, menită, printre altele, să susţină investiţiile în dezvoltare. Este şi cazul de la Târgu-Bujor. Un mare lanţ de supermarketuri şi-a deschis aici un magazin, iar lucrurile par a nu fi mers tocmai rău, dar fiind faptul că se ia în calcul deschiderea unui nou spaţiu comercial.
„Asta înseamnă că zona este, totuşi, atractivă şi are potenţial. Şi chiar dacă ar fi vorba fie şi numai de comerţ, atunci tot s-ar genera 20 de locuri de muncă”, ne-a spus primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
Desigur, extinderea ofertei nu poate fi decât binevenită. Şi cine ştie, dacă s-a instalat într-o zonă legumicolă destul de activă, poate că reţeaua de supermarketuri va încheia contracte şi cu unii dintre producătorii locali. Ar fi o afaceri din care clienţii nu ar avea decât de câştigat.
Erasmus. Oaspeţi din Ungaria şi Polonia
Şcoala Gimnazială nr. 2 „Grigore Hagiu”, din Târgu-Bujor, a avut recent oaspeţi sosiţi din străinătate. 15 elevi din Ungaria şi 15 elevi din Polonia, însoţiţi de doi profesori, au venit în judeţul Galaţi în cadrul unui program "Erasmus", având activităţi şcolare pe teme de mediu şi ecologie. Oaspeţii au fost cazaţi chiar la familiile elevilor gălăţeni şi se pare că s-au simţit foarte bine împreună. Au fost organizate o serie de spectacole şi nu au lipsit nici experienţele culturale ale unei excursii la Castelul Bran.
