* Tot mai mulţi agenţi economici preferă Constanţa în detrimentul porturilor din Galaţi, Tulcea şi Brăila * Motivele sunt utilajele vechi, taxele mari de pe canalul Sulina şi infrastructura depăşită * Trebuie acţionat, pentru că, altfel, porturile pot intra în faliment, avertizează directorul APDM Galaţi *
Deşi a luat numeroase măsuri din cauza crizei economice (reducere de personal, şomaj tehnic şi chiar închiderea unor puncte de lucru), combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi rămâne în continuare factorul care pune în mişcare activitatea economică din Galaţi. Un bun exemplu în acest sens este activitatea portuară.
Potrivit datelor furnizate, miercuri, de către directorul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Mihai Ochialbescu, prin activitatea desfăşurată în Portul Mineralier, ArcelorMittal Galaţi asigură mai mult de jumătate din activitatea portuară de la Dunărea maritimă.
Astfel, de la începutul acestui an şi până în prezent, în porturile din Galaţi s-au operat aproximativ 800.000 de tone de marfă, din care 750.000 numai în Portul Mineralier, care, se ştie, operează doar profile metalice şi produse metalurgice.
Restul cantităţii de marfă operată, respectiv 50.000 de tone, reprezintă activitatea celorlalte două porturi – Port Bazinul Nou şi Port Docuri.
„În momentul de faţă, porturile gălăţene trăiesc în proporţie de 90 la sută prin Portul Mineralier. Acesta este cel care are o activitate foarte intensă, are un trafic constant. Celelalte porturi nu se ridică la un trafic normal şi ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru că nu poţi să rămâi cu un singur sortiment de marfă, respectiv profile metalice şi produse metalurgice într-un port cum este Galaţiul, sau pe toată Dunărea maritimă”.
„Acest lucru s-a întâmplat în primele două luni ale anului. Dacă se perpetuează situaţia, este posibil ca celelalte porturi să nu facă faţă şi, la finalul anului, aşa cum au ieşit anul trecut în pierdere, să iasă şi anul acesta în pierdere, şi probabil că se va ajunge şi la faliment”, a declarat Ochialbescu.
Directorul APDM a adăugat că tonajul prognozat a fi operat în 2010 este de aproximativ 5-6.000.000 tone mărfuri în Portul Mineralier, şi de numai 1.500.000 tone în toate celelalte patru porturi de pe Dunăre la un loc (două la Galaţi şi câte unul la Brăila şi Tulcea).
Faptul că traficul de marfă a scăzut în porturile din Galaţi a condus şi la reducerea semnificativă a personalului, „cu până la 75 la sută”, a mai adăugat Ochialbescu.
Potrivit acestuia, multe din navele cu marfă se orientează către portul Constanţa, în detrimentul celor din Galaţi, Brăila sau Tulcea: „Am pierdut mărfuri, precum cheresteaua şi nici la cereale nu stăm aşa de bine pe cât am putea. Operatorii preferă Constanţa, unde s-au şi construit mari silozuri de cereale…”.
Unul din motivele pentru care operatorii ocolesc Galaţiul ar putea fi infrastructura veche (de pildă, la Galaţi, cheurile au fost construite în anii ’60-’70, pe principii acum depăşite), iar un altul, taxa de trecere pe canalul Sulina (multe nave preferând canalul Bâstroe, unde taxa este mai mică)”.
„Totuşi, spune Mihai Ochialbescu, condiţiile se pot îmbunătăţi. De pildă, taxa de trecere pe canalul Sulina (care a crescut cu 30-40 la sută în 2008) ar putea reveni la valoarea de dinainte, propunere care va fi făcută de Mihai Ochialbescu în calitatea sa de membru CA al AFDJ.
În plus, a mai spus directorul APDM, în funcţie de cantitatea de marfă, un operator poate negocia taxa de pe canalul Sulina, iar în cazul în care „o navă are peste un milion de tone, taxa poate scădea chiar şi cu 25 la sută, ceea ce ar însemna că ajunge la nivelul celei plătite pe canalul Bâstroe…”.
Situaţie care, de altfel, s-a şi aplicat în cazul navelor care descarcă în Portul Mineralier. „Taxele se negociază în funcţie de cantitatea transportată”, a confirmat Ochialbescu.
Pe de altă parte, şi starea cheurilor ar putea fi îmbunătăţită, pentru acest lucru APDM efectuând în acest an un studiu de fezabilitate pentru modernizarea cheurilor şi transformarea lor în cheuri verticale.
Şi autorităţile locale ar putea investi în infrastructura rutieră, astfel încât marfa descărcată în porturile gălăţene să poată, mai apoi, să fie transportată mai departe, a mai spus Mihai Ochialbescu.
Care pare a fi singur în acest moment, doar cu speranţele sale. Dar care ar putea fi ajutat, dacă îl aude cine trebuie.
