O recentă analiză dedicată sectorului agricol arată premisele unei scăderi accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității în anul 2020. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, este limpede că mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă.
Seceta pedologică a afectat toate culturile înființate
Mai întâi, pur și simplu nu a mai plouat, iar seceta pedologică s-a instalat în sudul și sud-estul țării, începând de undeva de la mijlocul lunii octombrie 2019. Iarna trecută, cantitățile de precipitații din aceste regiuni au fost cu adevărat insignifiante, iar fenomenul s-a acutizat în primăvară, suprapunându-se cu declanșarea pandemiei de COVID-19. În agricultura gălățeană, culturile înființate în toamna lui 2019 au fost compromise aproape în totalitate, fapt semnalat de fermieri încă din martie-aprilie, anul trecut.
În fapt, încă din luna februarie 2020, un raport al Direcției Agricole asupra mediei precipitațiilor anuale din intervalul 2015-2018 în județul Galați arăta că nivelul acestora a fost de 469,62 litri pe metru pătrat, în timp ce în anul 2019 media a coborât cu aproape 35 la sută, până la 309,25 litri pe metru pătrat. ”În aceste condiții, nu mai vorbim de secetă pedologică, ci chiar de fenomene de aridizare”, ne declara directorul de atunci al instituției, Floricel Dima.
Două luni mai târziu, Instituția Prefectului a decis constituirea comisiilor de constatare și evaluare a pagubelor înregistrate la culturile agricole afectate de seceta pedologică, iar verificările au demarat imediat în teren. Dezastrul s-a înfățișat, ulterior, în toată ”splendoarea” sa. Conform datelor centralizate de Direcția pentru Agricultură, un procent de 82 la sută din suprafețele declarate de fermieri ca fiind în cultură au fost calamitate. Vorbim astfel de un total de aproape 60.000 de hectare afectate, mai exact 59.628,21. Culturile de grâu s-au dovedit afectate în proporție de 83 la sută, circa 44.700 de hectare, iar cele de orz în proporție de 85 la sută, 10.900 de hectare. Ceva mai ușor a ”scăpat” rapița, valoarea totală a suprafeței calamitate, peste 2.900 de hectare, reprezentând 68 la sută din total, ne preciza, în luna iunie, același Floricel Dima. Practic, un număr de 1.824 de cereri de despăgubire au fost depuse, iar suma autorizată la plata ajutorului de stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică a fost calculată la aproximativ 55,15 milioane de lei.
Nevoie urgentă de investiții în infrastructura de irigații
În paralel, deși la nivelul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (IF) Galați suprafața agricolă contractată pentru udare era de peste 101.000 hectare, efectiv se irigă pe doar 27.118 dintre acestea, nici măcar 27 la sută din total, preciza, la rândul său, într-o conferință de presă, ministrul agriculturii, Adrian Oros. Referitor la situația irigațiilor din județul nostru, fermierul gălățean Petre Grigore a venit cu propriul calcul: "În mod normal, ai nevoie de 1.800 - 2.000 de metri cubi de apă, iar asta înseamnă între 1.500 și 2.000 de lei pe hectar. Dacă ne raportăm la un preț al grâului de 75 de bani per kilogram, asta înseamnă că reușești doar să îți acoperi cheltuielile", menționând că, în plus, instalațiile de udare sunt vechi și mari consumatoare energetice.
Unde mai pui că în luna august, prefectul de atunci, Gabriel Avrămescu, preciza negru pe alb că se dorește declararea județului ca fiind calamitat, pentru că ”asta e realitatea în legătură cu culturile agricole (inclusiv cele de primăvară - n.r.)”. Matematic, potrivit rapoartelor operative referitoare la culturile agricole principale înființate în primăvara anului 2020 (porumb, floarea soarelui, legume în câmp, lucernă, etc.), județul Galați a avut o suprafață agricolă calamitată de aproximativ 183.500 de hectare (89 la sută din total), pe cale de consecință apărând necesitatea unor noi despăgubiri.
Vizita efectuată la finele lunii septembrie de ministrul Adrian Oros, împreună cu secretarul de stat gălățean din MADR, George Scarlat, a scos la iveală și alte probleme grave. Discuția purtată la stația de pompare SPA Dunăre a arătat, dacă mai era nevoie, că seceta face ravagii într-un județ înconjurat de ape, conductele sunt într-o stare avansată de degradare, s-ar impune înlocuirea lor, eventual prin interior cu altele cu diametrul mai mic, dar există probleme legate de dreptul de proprietate asupra terenului unde este amplasată stația.
Din dorința de a nu mai sta la cheremul precipitațiilor, potrivit unui recent bilanț făcut la Ministerul Agriculturii, în anul 2020 s-au investit aproape 400 milioane de lei în infrastructura de irigații. "Este total insuficient", a arătat Adrian Oros, care a precizat că, în realitate, doar circa 500.000 de hectare au beneficiat în 2020 de udarea I. Speranța ar sta doar în cele 6,5 miliarde de euro ce ar urma să poată fi gestionate în cadrul Programului privind Infrastructura de Gestionare a Apei, parte a programului Național de Redresare și de Reziliență.
Până atunci, fermierii gălățeni nu vor uita, cu siguranță, niciodată anul 2020. Conform estimărilor specialiștilor KeysFin, seceta, lipsa investițiilor în infrastructură și pandemia vor duce la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agricultura românească, de la aproape 46 miliarde de lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde de lei în anul ce tocmai s-a încheiat.
