* Eliminarea „taxei lui Pogea” - o promisiune încă neonorată * Impozitul minim afectează grav afacerile micilor întreprinzători * Încasările la bugetul de stat sunt mai mici decât dacă s-ar fi păstrat vechiul sistem * Încă 1.335 de firme gălăţene au ieşit din circuitul economic în acest an *
Menţinerea impozitului minim pentru IMM-uri riscă să genereze creşterea evaziunii fiscale şi nu scăderea ei. În plus, a devenit din ce în ce mai evident că încasările bugetare ce au rezultat din introducerea impozitului minim au fost net inferioare încasărilor pe care statul le-ar fi avut dacă nu ar fi introdus acest tip de impozit, avertizează patronatele gălăţene din cadrul Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
„Deşi s-a promis în nenumărate rânduri eliminarea impozitului minim - ˝taxa lui Pogea˝ - acest lucru nu s-a întâmplat. Scopul principal al introducerii acestui impozit a fost scăderea evaziunii fiscale, totuşi a devenit din ce în ce mai evident că efectul este exact pe dos. Cele aproape 320.000 de societăţi care şi-au închis activitatea în 2009 şi anul acesta au făcut-o nu pentru că erau evazioniste, ci pentru că le-au crescut insuportabil costurile”, a subliniat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
Această opinie este întărită şi de sondajul realizat de CNIPMMR în rândul a 2.500 de întreprinderi din întreaga ţară, acestea fiind solicitate să se pronunţe asupra oportunităţii menţinerii impozitului minim. Răspunsul a fost categoric. Dintre firmele intervievate, 96,73 la sută au răspuns că impozitul minim le-a afectat negativ afacerea.
De asemenea, 98,2 la sută dintre repondenţi au apreciat că într-o perioadă de austeritate economică nu se justifică menţinerea impozitului minim.
Firme puse pe chituci
Impozitul minim a fost o povară în plus pentru IMM-uri, în condiţiile în care restrângerea pieţelor, accesul din ce în ce mai limitat la creditare, introducerea de noi taxe generau şi aşa destule probleme.
Potrivit datelor ONRC, numai în judeţul Galaţi, în perioada ianuarie - mai 2010 şi-au încetat activitatea 1.335 de societăţi (770 - suspendări, 158 - dizolvări, 407 - radieri), acestea adăugându-se plutonului de 5.000 de firme gălăţene puse la pământ de la debutul crizei economice.
„Este de neînţeles pentru ce se menţine acest impozit în condiţiile în care ieşirea IMM-urilor din circuitul economic a avut un efect negativ semnificativ chiar şi asupra veniturilor bugetare, prin diminuarea veniturilor rezultate din taxele şi impozitele achitate de acestea şi prin creşterea corelativă a cheltuielilor reprezentând asigurările sociale”, a arătat Marian Filimon.
Practic, introducerea impozitului minim a avut un efect în cascadă: au scăzut încasările la bugetul de stat din TVA, impozitul pe profit şi impozitul pe venit, au scăzut încasările la bugetul asigurărilor sociale şi fondurile speciale din taxe şi contribuţii salariale şi, nu în ultimul rând, a crescut numărul de şomeri.
Potrivit calculelor CNIPMMR, totalul veniturilor la bugetul de stat care ar fi fost încasate de la un sfert din numărul total de firme ieşite de pe piaţă doar în ultimele 12 luni ar fi fost undeva la 2,8 milioane lei (impozite pe salarii, TVA, impozite auto etc.).
Ei bine, impozitul minim declarat la bugetul de stat în aceeaşi perioadă a fost de doar 1,6 miliarde lei! Astfel, numai în ultimul an, veniturile pierdute la bugetul de stat prin introducerea impozitului minim au fost de aproximativ 1,2 miliarde lei.
Culmea, în urmă cu câteva zile, chiar ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, recunoştea că „impozitul minim trebuie eliminat, pentru că nu este o soluţie”. Cu toate astea, nici un semnal în acest sens nu a mai fost dat de la nivelul Executivului.
Impozit mai mare decât veniturile!
Dacă mai este nevoie de argumente în plus pentru eliminarea impozitului minim, patronatele gălăţene sunt pregătite să le dea. „Acest sistem a sufocat IMM-urile şi a încălcat un principiu elementar de impozitare (impozitarea profitului şi nu a veniturilor): dacă o firmă obţine profit mic, iar impozitul plătit în cota de 16 la sută nu egalează impozitul minim impus de fisc, aceasta înseamnă de fapt că firma plăteşte un impozit mai mare de 16 la sută”.
„S-a ajuns chiar în situaţii aberante în care impozitul minim a depăşit valoarea veniturilor totale ale unor societăţi. În plus, impozitul minim distorsionează activitatea economică generând efecte perverse. De exemplu, orice întreprinzător când are un impozit drept reper va tinde în mod natural să îl plătească pe acesta şi nu altul”, a explicat vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon.
În opinia patronatelor, impozitul minim este cea mai dură măsură fiscală introdusă, în plină recesiune economică, împotriva mediului de afaceri. „Impozitul minim nu este rezultatul unui efect de piaţă, ci al unor decizii pur administrative generate de lipsa de încasări de la bugetul de stat”, a arătat reprezentantul patronatelor.
Filimon a concluzionat declarând că aplicarea impozitului minim nu rezolvă problema nedeclarării profiturilor reale, ci din contra, validează eşecul controlului fiscal practicat în prezent. Prin urmare, ANAF ar trebui să direcţioneze cu prioritate şi sistematic controalele către societăţile care activează în sectoarele de activitate cu risc ridicat de evaziune fiscală.
