* Cheiurile, danele şi apărările de mal, „mâncate” de ape şi trecerea timpului * Între lucrări hidrotehnice de acum un secol şi investiţii ce nu se pot amortiza * Operatorii portuari, în căutarea fluxurilor de marfă * Porturile din Galaţi şi Brăila, „enclavizate” de lipsa de proiecte care să le lege de marile coridoare de transport pan-europene *
Inundaţiile din această vară, deşi nu au blocat decât timp de o săptămână activitatea în Port Bazinul Nou şi Portul Docuri, au dat la iveală slăbiciunile infrastructurii portuare şi necesitatea unui plan mai amplu de reabilitare.
„Ca urmare a acestor inundaţii s-a constat un lucru foarte clar: cheiurile, danele, apărările de mal sunt penetrate în momentul de faţă. Multe dintre ele nu mai au impermeabilitatea pe care ar fi trebuit să o aibă pentru a împiedica infiltrarea apei din Dunăre şi în multe locuri apa izvora direct din platformă, chiar dacă la mal erau făcute îndiguirile. Acest lucru denotă că Port Bazinul Nou şi Portul Docuri trebuie incluse într-un program de reabilitare: de supraînălţare a danelor, de supraînălţare a platformelor, de protejare a lor”, ne-a declarat Mihai Ochialbescu, directorul general al APDM Galaţi.
Unele dintre lucrările hidrotehnice au o vechime şi de peste o sută de ani, iar trecerea timpului şi-a spus cuvântul. Deşi, aparent, platformele portuare par în regulă, realitatea este că au devenit foarte vulnerabile în cazul unei creşteri a apelor.
„Dar dacă intrăm şi facem nişte testări mai aprofundate vom găsi locuri în care pământul a fost măcinat, în care sunt caverne, în care danele se pot lăsa”, a precizat directorul APDM Galaţi.
Cote peste aşteptări
Ultimele lucrări de amploare au fost făcute în Port Bazinul Nou în anii 70-80, fără însă ca, la momentul respectiv, cineva să poată anticipa că Dunărea va ajunge să atingă cota de atenţie sau chiar de inundaţii aproape în fiecare an.
Portul Docuri este şi mai vechi şi, deşi s-au făcut în ultimii ani o serie de amenajări - inclusiv un terminal de containere, se pare că nu a fost luată în calcul faptul că Dunărea va ajunge la cote atât de înalte.
Efectele slăbiciunilor în ceea ce priveşte infrastructura au fost resimţite din plin de operatorii portuari. În urma creşterii apelor şi a infiltraţiilor care au apărut în digurile de apărare, magaziile unor operatori au fost inundate, alţii au raportat deteriorarea unor utilaje sau degradarea unor mărfuri.
În total, operatorii portuari au declarat pierderi de aproximativ 1,5 milioane euro, sumă în care nu sunt incluse pierderile din staţionarea navelor sau din pierderea unor contracte.
„Noi vom încerca să găsim nişte resurse pentru a face o serie de studii mai aprofundate privind danele şi să sperăm că se vor găsi soluţii pentru modernizarea amenajărilor portuare”, a arătat directorul APDM Galaţi.
Dai un ban, dar pentru ce?
În acelaşi timp, reprezentantul administraţiei portuare atrage atenţia că atât porturile din Galaţi, cât şi cele din Brăila sunt prinse într-un cerc vicios.
„Problema nu este numai cea a infrastructurii, ci şi cea a fluxurilor de marfă. De exemplu, s-au băgat milioane în terminalul de containere şi operatorul portuar nu a reuşit să recupereze nici măcar unu la sută din investiţie. Cu orice proiect vii, ţi se spune: bun, facem cheiurile, modernizăm danele, băgăm bani în aşa ceva, dar care este operatorul portuar care, după asta, să poată spune că are capacitate de a atrage din zona rutieră sau feroviară câteva milioane de tone marfă?”, a explicat directorul APDM Galaţi.
În acest sens, este suficient să amintim că, în porturile gălăţene, în luna iulie - o lună în care traficul a fost peste aşteptări - au trecut 220 de nave, ce au transportat 505.183 tone marfă, cele mai multe - 198 de nave (480.309 tone marfă) - trecând prin Portul Mineralier, acolo unde, deocamdată, nu sunt probleme la creşterea Dunării.
În rest, prin Portul Docuri au trecut doar 8 nave, prin Port Bazinul Nou - 9 nave, iar prin Unicom Oil terminal - 5 nave.
Enclava Galaţi - Brăila
Directorul APDM Galaţi pune acest fenomen şi pe seama slabei conexiuni a porturilor gălăţene cu „restul lumii”, inclusiv în ceea ce priveşte transportul rutier şi cel feroviar.
„Aceasta este o problemă foarte serioasă. Sunt două coridoare mari: coridorul IX leagă Moscova, Chişinău, Bucureşti, Giurgiu şi merge până la Atena; coridorul IV vine din Europa de Vest, trece prin Budapesta, Bucureşti, Constanţa. Galaţiul nu este în niciun fel legat de coridoarele de transport europene IX şi IV. Nici măcar în proiect nu avem vreo legătură cu vreo autostradă”.
„Nu există nici un program pe CFR care să ne lege de Bucureşti sau Ploieşti printr-o infrastructură modernă. Dar aici vorbim şi de Galaţi, şi de Brăila, adică de un conglomerat de aproape un milion de oameni. Practic, Galaţiul şi Brăila sunt izolate în momentul de faţă. Şi faptul că, în prezent, nu avem nici un proiect înseamnă că nici în 10 ani de acum înainte nu se va face nimic pentru a lega aceste porturi cu restul infrastructurii”, apreciază directorul APDM Galaţi.
Acesta consideră că o mare parte din vină le revine autorităţilor locale din Galaţi şi Brăila, care nu reuşesc cu nici un chip să se înţeleagă şi să dezvolte sau să sprijine împreună nişte proiecte.
„Galaţiul şi Brăila nu reuşesc să se înţeleagă între ele de 20 ani. Că au fost din aceleaşi partide, că nu au fost, nu au reuşit să se înţeleagă! Dacă se făcea un front comun între cele două oraşe, între cele două judeţe, acum eram legaţi şi de coridorul IX - poate chiar trecea pe la noi - se găsea o soluţie şi pentru conectarea la coridorul IV. Aşa, nu avem nimic…”, apreciază Mihai Ochialbescu.
Prin urmare, Dunărea - drum fără pulbere - rămâne în continuare nevalorificată la potenţialul maxim. Ponoasele le trag porturi precum cele din Galaţi şi Brăila. În rest, apa trece, iar navele nu prea mai vin.
