* 1.739 lei este salariul mediu la Galaţi, cu 278 lei mai puţin decât media naţională * Industria şi construcţiile au pierdut într-un an aproape 2.100 de salariaţi * Agricultura rămâne la piciorul broaştei, în timp ce numărul de salariaţi din zona serviciilor se menţine relativ constant, dar cu bani mai puţini * În schimb, pensia medie brută este la Galaţi de 843 lei, cu 68 lei peste media pe ţară *
Economia gălăţeană este din ce în ce mai anemică şi, pe lângă faptul că numărul de salariaţi este din ce în ce mai mic, nivelul salarizării este mult sub media pe ţară, rezultă din datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi. Astfel, dacă la nivel naţional salariul mediu brut a fost în septembrie de 2.017 lei, la nivelul Galaţiului salariul mediu brut a fost de doar 1.739 lei, adică mai mic cu 278 lei! Această diferenţă este una care, de altfel, s-a mărit în timp. În august, salariul mediu brut la Galaţi era de 1.759 lei, cu 246 lei mai mic faţă de media naţională, iar în aceeaşi perioadă a anului trecut salariul mediu brut la Galaţi era de 1.653 lei, cu 193 lei sub media naţională.
Slăbiciuni în mediu de afaceri
În decurs de un an de zile, mediul economic gălăţean s-a redus cu nu mai puţin de 2.627 de salariaţi, până la 108.612 de persoane. Cea mai drastică reducere a numărului de angajaţi a fost în zona activităţilor din industrie şi construcţii, unde în septembrie erau înregistrate 40.676 de persoane, cu 2.095 de persoane mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Criza economică, dar şi un mediu de afaceri prea puţin stimulativ a determinat societăţile comerciale să-şi reducă numărul de salariaţi. Multe întreprinderi au şi dispărut, iar cele care apar nu au puterea de a genera acelaşi locuri de muncă, eventual mai bine plătite pentru că trebuie urmărit un anumit nivel al productivităţii”, ne-a explicat vicepreşedintele patronatelor din cadrul CNIPMMR, Marian Filimon.
O altă slăbiciune a mediului economic gălăţean este dependenţa de o serie de coloşi industriali, precum Damen sau combinatul ArcelorMittal. Când aceştia au dificultăţi pe piaţă, în special din cauza concurenţei din spaţiul asiatic, situaţia se reflectă automat atât în numărul de salariaţi, cât şi în nivelul salarizării. De asemenea, zona construcţiilor, cândva unul dintre principalele motoare de dezvoltare, a înregistrat un recul puternic ca urmare a crizei de pe piaţa imobiliară. Una peste alta, în septembrie, la nivelul Galaţiului, salariului brut în industrie şi construcţii a fost de 1.908 lei, mai mic faţă de luna precedentă cu 19 lei, dar mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 156 lei. În acest an, nivelul maxim al salariului brut a fost atins în aceste activităţi în lunile aprilie (2.003 lei) şi august (1.927 lei), iar nivelul cel mai scăzut în ianuarie (1.750 lei).
Cu „miniştri” la sapă
Pe celelalte activităţi economice, oarecum surprinzător este numărul mic de salariaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit, unde, în septembrie, se înregistrau la Galaţi doar 1.559 de salariaţi, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, în aceste activităţi erau înregistrate 1.916 persoane. „Pe de o parte, agricultura noastră este una la nivel de subzistenţă, iar pe de alta fermele care cât de cât mai mişcă au mari probleme cu forţa de muncă în condiţiile în care diferenţa, de exemplu, între salariul minim şi venitul minim garantat este foarte mică. Sunt cazuri în care, ca să pună mâna pe sapă, unii cer câte un milion pe zi, plus mâncare, băutură şi ţigări, ajungându-se la nişte costuri de spui că l-ai angajat pe ministrul Agriculturii!”, a arătat reprezentantul patronatelor. Chiar şi în aceste condiţii, nivelul salariului mediu brut în agricultură, silvicultură şi pescuit a fost la Galaţi în septembrie de 1.837 lei, adică foarte aproape de nivelul din industrie. Cele mai mari salarii brute au fost însă înregistrate în iulie (1.890 lei) şi aprilie (1.865 lei).
Salarii mici în servicii
Domeniul care la Galaţi a rămas relativ constant ca număr de salariaţi a fost cel al serviciilor, unde în septembrie activau 66.377 de persoane cu doar 175 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Sportul, mai tare ca industria
Ca nivel de salarizare sunt şi persoane care reuşesc să bată orice statistică. Cel mai bine plătit gălăţean a avut, în 2010, din „activităţi ale cluburilor sportive”, un venit brut de peste 930.000 de lei. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari salarii se află o persoană care, din „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”, a adunat 905.997 de lei. Pe locul al treilea se află tot un „sportiv”, însă cu „doar” 581.096 lei.
Pe de altă parte, salariile din servicii sunt mai mici decât în alte domenii de activitate. În septembrie, salariul mediu brut în servicii a fost de 1.644 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 24 lei, dar în creştere cu 51 lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acest an, salariul mediu brut în domeniul serviciilor a fost mai mare în martie (1.687 lei) şi iunie (1.690 lei), iar nivelul cel mai mic chiar în luna septembrie!
Dinamica negativă a numărului de salariaţi se reflectă şi în ceea ce priveşte şomajul. Dacă la nivel naţional, în septembrie, rata şomajului a fost de 4,9 la sută, Galaţiul se află cu mult peste medie, cu o rată a şomajului de 7,1 la sută.
Dacă în materie de salarii Galaţiul este cu 278 lei sub media pe ţară, în schimb stă mai bine la nivelul pensiilor. Astfel, dacă în trimestrul doi pensia medie la nivel naţional a fost de 775 lei, la Galaţi pensia medie a fost de 843 lei, deci cu 68 lei mai mare. Desigur, asta nu înseamnă neapărat că pensionarii gălăţeni stau mai pe roze decât pensionarii din alte judeţe.
